COMPLEXUL SCULPTURAL DE LA TG, JIU - CONSTANTIN BRÂNCUȘI

           

Complexul sculptural  de la Tg, Jiu, datorat lui Constantin Brâncuși, a fost singura sa operă realizată pentru România. In mod practic, componentele sale au fost realizate de muncitorii pietrari și fierari din judedșul Hunedoara. Complexul monumental poartă numele de "Calea Eroilor".

"Coloana Infinitului" a  fost turnată la Petroșani, iar elementele de piatră  ale ansamblului au fost cioplite la deva din travertin de Banpotoc.

"Coloana Infinitului" a fost turnată la Petroșani, în septembrie 1937, la Atelierele centrale din Petroșani (ACP) sub directa supraveghere a lui Constantin Brâncuși, sosit special de la Paris și care a și locuit la inginerul Ștefan Georgescu Gorjan, cel care a condus lucrările metalurgice. Proiectul de execuție și calculele au fost făcute de inginerul Nicolae Hasnas. Execuția stâlpului central a fost coordonată de maistrul-șef Ion Romoșan, iar execuția modelului în lemn al mărgelelor a fost făcută de maistrul tâmplar Carol Flisec.

 

Elementele componente ale coloanei sunt următoarele:

Nucleul metalic din țeavă pătrată cu latura de 42 cm, asamblat din trei tronsoane cu lungimea de 8,93 m, 10 m și 9,4 m

Fundația din beton, care ajunge la adâncimea de 5m, cu o formă de trunchi de piramidă, cu baza mare de 4,5 , orientată în jos.

"Mărgelele" (cum le numea Brâncuși) din fontă, "înșirate" pe nucleu, în număr de 17:

- Un semielement de bază, cu înălțimea de 136 cm;

- 15 moduli octaedrici, cu înălțimea de 180 cm fiecare;

- Un semielement la vârf cu înălțimea de 90 cm.

 

Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + "mărgele") este de 29.173 kg.

Ea are o înălțime totală de 29,33 metri.

In anii '50, guvernul român, sub influența sovieticilor a plănuit să demoleze coloana, considerând că sculptura lui Brâncuși ar fi un exemplu de sculptură burgheză. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodată pus în aplicare.

Ansamblul sculptural conține elemente decorative indiene. Coloana turnată din elemente ce se suprapuneau, a fost primul element al Complexului sculptural conceput de sculptor pentru Tg. Jiu. Inițial a purtat titlul de “Coloana Recunoștinței fără sfârșit”. Complexul monumental a fost dorit și inițiat de “Asociația Femeilor din Romania”, care avea ca președinte pe Aretia Tătărăscu. Conducerea asociației a decis să acorde lucrarea lui Constantin Brâncuși, la recomandarea fostei lui eleve, sculptorița Milița Petrașcu.

Cam în același timp, Brâncuși a avut un proiect și pentru India, “Templul mântuirii sufletului”, de la Indor, lucrare comandată de un maharadjah.

 

Demersurile pentru lucrarea de la Tg. Jiu s-au întins pe durata a doi-trei ani. Intre timp proiectul templului din India a fost anulat, ca urmare a asasinării maharadjacului. Brâncuși a preluat forme compoziționale, pe care le propusese pentru India și le-a adaptat pentru Tg.Jiu. Ca rezultat a apărut în proiect “Masa Tăcerii” și “Poarta Sărutului”, cu băncile laterale.

Complexul sculptural a fost dedicat bătăliei de pe Jiu.

Acolo a luptat pentru prima dată și eroina Ecaterina (Cătălina) Teodoroiu. Interesant este că acesteia îi excutase mausoleul Milița Petrașcu, fosta elevă a lui Brâncuși, la Paris. Ea și-a declinat responsabilitatea executării Complexului monumental și a convins asociația să acorde comanda lui Brâncuși.

 

Pentru realizarea elementelor de piatră, Brâncuși a ales travertinul de Banpotoc. După ce a ales personal blocurile de piatră din carierele de lângă Simeria, Brâncuși a coordonat o echipă de cioplitori, care au configurat elementele  ansamblului sculptural “Masa Tăcerii”, cu cele douăsprezece scaune, “Poarta Sărutului”, cele două Jilțuri și scaunele de pe alee.

"Masa Tăcerii" a fost realizată în două variante, prima dintre ele nefiind pe placul lui Brâncuși. Varianta a doua a Mesei a fost comandată la atelierele “Pietroasa”, din Deva, în vara anului 1938. Brâncuși fusese nemulțumit că pe prima masă găsise “o inscripție” săpată și umplută cu plumb și o semnătură. Tot atunci au fost comandate la atelierele din Deva douăsprezece scaune cu fața rotundă și treizeci cu fața pătrată, conform modelului dat de sculptor.
"Masa Tacerii" simbolizeaz[ masa dinaintea bătăliei la care urmează să participe viitorii eroi. Timpul este reprezentat de scaunele-clepsidre, iar totul decurge într-o tăcere deplină.
Pe "Jilțurile" simple de piatră, care flanchează Poarta Sărutului, au fost lăsate intenționat urme de daltă ca să se vadă că au fost cioplite de mâna omului.

 

"Poarta Sărutului" a fost asamblată din blocuri de travertin de Banpotoc, în toamna anului 1937 și sculptată anul următor. Ea are forma de Arc de triumf.

Artistul a dorit să fie plantați în parc plopi piramidali, iarbă și flori de câmp.

Ansamblul Sculptural Brancusi, care se află situat in parcul din centrul orașului Targu-Jiu, reprezintă unul dintre cele mai importante ansambluri artistice ale sculpturii universale. Această impresionantă operă este omagiul adus eroilor cazuți pe frontul de luptă de catre părintele sculpturii moderne. Intregul ansamblu impresionează prin simplitatea artei populare românesti și prin rafinamentul parizian.

Artistul a dorit sa transmită prin capodopera sa comemorarea eroilor gorjeni care și-au dat viața pentru o Romanie unită, în Primul Razboi Mondial.

In anii '50, guvernul comunist român, sub influența sovieticilor a plănuit să demoleze coloana, considerând că sculptura lui Brâncuși ar fi un exemplu de sculptură burgheză. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodată pus în aplicare. Mult timp lucrarea monumentală a rămas în uitare și părăsiore.

Doctorul Traian Stoicoiu (decedat 1999) spunea că l-a cunoscut pe Brâncuși, tatăl său Matei Stoicoiu fiind cu Brâncuși colegi în clasele primare. El spunea că adevăratul nume al Coloanei Infinitului este de fapt "Coloana sacrificiului infinit" dat de eroii români căzuți pentru reîntregirea neamului. Cele 16 module (½ +15 +½) din care este alcătuită coloana reprezintă simbolic anul 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial și se termină cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv.