sâmbătă, 11 iunie 2011

CRIMELE HUNGARISTE INTRE 1940-1944- APOGEU

Acest capitol este scris dintr-o nevoie de echilibru. Crimele hungarismului ca argumente ale maghiarizarii fortate, deci ca politica de stat devenita constanta fundamentala a istoriei imperialismului unguresc,s-au legiferat, dupa cum am argumentat in capitolele precedente, in anul 1867, perfectionandu-se ca sistem in deceniile 8 si 9 ale secolului trecut. Cum atmosfera europeana dupa revolutia de la 1848 era favorabila luptei popoarelor pentru definirea lor ca natiuni politice, presa si opinia publica continentala au jucat un rol important in moderarea hungarismului. Regatul Romania a contribuit masiv la temperarea exceselor hungariste atat pe cale diplomatica cat si ca centru de presiune politica si de influenta, interese majore ale finantei internationale, suprastatale, fiind legate de economia Romaniei.
Dupa diktatul de la Viena si pana la 23 august 1944 situatia generaleuropeana a fost favorabila tuturor exceselor hungariste, Germania hitlerista stapanind o buna parte din Europa, cu un program rasist devenit politica de stat. Acest program rasist brodat pe cel al expansiunii teritoriale a potentat hungarismul, creindu-i spatiul demografic in care sa se exercite, ca si cadrul ideologic si politic care sa-l motiveze.
Reluand tezele hungariste de la sfarsitul secolului trecut si inceputul secolului 20, teze transformate in politica de stat, sincronizandu-se cu tezele germanismului, reluand metode si mijloace ale Gestapo-ului, crancena politie politica a celui de al III- lea Reich, beneficiind de protectia diplomatica si militara a Germaniei hitleriste si de complicitatea Italiei fasciste, Ungaria lui Horthy, roasa de sindromul razbunarii, a ridicat hungarismul in zonele patologiei politice, transformandu-l intr-o practica de asasinat sadic si responsabil; iar teritoriul Ardealului de Nord-Est intr-un iad al suferintei umane. Intr-un urias abator uman. Intr-un spatiu al deznadejdii si al ororii. Intr-o explozie a instinctelor bestiale care a aruncat Ungaria in epoca triburilor pagane, mancatoare de carne cruda fezandata sub valtrapuri, asezonata cu sudoare de cal si lapte de iapa.
Nu mai injosesc hartia reproducand din delirul ucigas al ideologului hungarismului deceniului 4 al secolului nostru, criminalul sadic Ducso Csaba cu al lui tratat asupra genocidului intitulat NINCSKEGYELEM - Fara indurare - dupa cum nu pot relua in intregime crimele juridice, culturale, spirituale, economice, savarsite de hungarism din septembrie 1940 panain octombrie 1944, cand armatele romano-sovietice au eliberat teritoriul cedat.
Intreaga tragedie este cuprinsa intr-o suma de volume, reprezentativ si cutremurator fiind TEROAREA HORTYSTO-FASCISTA IN NORDVESTUL ROMANIEI, volum tiparit la Bucuresti in 1985.
Am afirmat ca acest capitol este unul de echilibru. O completare care sa demonstreze ca indiferent de titulatura regimului politic, democrat-liberalnobiliar ca cel dinaintea primului razboi mondial; declarat rasist si imperialist ca cel horthyst; comunist sau democrat, hungarismul bestial, antiuman, antieuropean, antiistoric, inadaptabil la contemporaneitate, ridicand crima, minciuna, sperjurul, holocaustul la rangul de politica de stat, ramane doctrina politica fundamentala a ungurilor si constanta istorica principala a diplomatiei, ideologiei si spiritualitatii unguresti.
Gyorgy Ferenczy, gazetar secui, activ la Budapesta, Satu Mare si Cluj.
A editat gazeta KIMANDOM - Ma pronunt. Citez din volumul GOLGOTA TRANSILVANIEI, Arad 1940 si editia II-a, Bucuresti, 1941, subliniind ca neputand rezista ororilor savarsite de conationalii sai Ferenczy Gyorgy s-a refugiat in tara: ...Nationalitatile au trait ca cetateni romani cu drepturi depline intr-o totala libertate, la reforma agrara le-a revenit pamant... Trebuie sa ma refer la umanitate... La sentimente omenesti, cand arat atrocitatile fara seaman care s-au comis pe pamantul Transilvaniei dupa ocupatie. Mandrul pamant al Tansilvaniei s-a transformat intr-o amarnica golgota unde se petrec cele mai groaznice evenimente. Oamenii sunt inchisi cu sutele, cu miile sunt batuti, sunt torturati in mod cumplit.
Asasinatele si executiile se tin lant si toate acestea doar pentru ca unica vina a nenorocitelor victime este aceea de a se fi nascut roman... pe pamantul Golgotei din Transllvania, unde vantul sufla lesurile celor spanzurati, unde cadavrele martirilor asasinati cu o salbatica cruzime vestesc ca instinctul bestial s-a eliberat si barbarismul si razbunarea joaca dansul salbatic al mortii... A chinui... cu un vandalism necrutator oameni lipsiti de aparare - este nemaiintalnit in istoria statelor civilizate ale Europei... nu-mi ramane altceva decat sa ma rusinez ca m-am nascut secui-maghiar si sa reneg si faptul ca am invatat prima oara sa ma rog lui Dumnezeu in limba maghiara.
Cutremuator. Inspaimantatoare marturisire. Ce alt argument mai convingator poate fi adus impotriva hungarismului ca doctrina de stat, criminala? Care este gradul de competenta al civilizatiei cu hungarismul?
Mi se pare sinistru sa reproduc o statistica a atrocitatilor hungariste, doar intr-o scurta perioada, 30 august 1940 - 1 noiembrie 1941, statistica neputand cuprinde inspaimantatoarele valuri tragice care au indoliat sute de mii de familii romanesti. Sau chinurile prin care au trecut in moarte cei martirzati.
In judetul Salaj care a primit cel dintai valul hunilor razbunatori, pomanagii ai bacsisului de la Viena, s-au savarsit: 436 de crime bestiale; 235 de schingiuiri; 602 de batai cumplite organizate; 978 de arestari; 9 profanari; 22 de devastari organizate; 91 de devasari savarsite individual. Toate acestea cu contributia parintilor si rudelor udemeristilor de astazi, ieri tortionari comunisti, atunci criminali horthysti sadici.
In judetul Somes. 38 crime bestiale; 34 schingiuiri; 329 batai cumplite; 1223 arestari; 5 profanari 2 devastari organizate; 17 devastari savarsite individual. Cu contributia localnicilor unguri din
organizatiile paramilitare si teroriste pe care udemeristii de astazi le-au reanimat si care asteapta momentul unei noi si nesfarsite nopti a Sfantului Bartholomeu.
In judetul Bihor, judet tinta al hungarismului din epoca 1867- 1919: 151 crime bestiale; 203 schingiuiri; 951 batai salbatice; 2593 arestari; 7 profanari; 5 devastari organizate; 21 devastari facute de bestii cu chip hungaroid.
In judetul Satu-Mare, 28 asasinate; 164 schingiuiri; 451 batai salbatice; 1157 arestari; 14 profanari; 11 devastari organizate; 8 devastari horthysto-comunisto-udemeriste, adica parinti si rubedenii ale autonomistilor de astazi.
In judetul Cluj, 174 crime bestiale; 216 schingiuiri; 701 batai salbatice; 6369 arestari; 12 profanari; 7 devastari colective; 93 devastari facute de bravii minoritari care se ocosesc prin toate comitiile si comitetele de pe mapamond, ba amenintand, ba spurcand, ba milogindu-se.
Acelasi statut pentru judetele Trei Scaune, Ciuc, Nasaud, Odorhei, Maramures.
Se adauga: schingiuirile in masa, la Belini, 22; la Poiana Sarata 14 (jud.Trei Scaune); 20 la Miercurea Nirajului - Mures; 13 la Carei, 37 la Cosniciul de Jos, 22 la Horea, 25 la Ianculesti, 29 la Morca, 33 la Scarisoara Noua, 11 la Zalau astea toate numai in judetul Salaj; apoi bataile in masa: 56 numai la Diosig, 165 la Oradea, 334 la Mihai Bravul, judetul Bihor, ca sa nu incarc constiintele ungurimii din Mures, Trei Scaune, Salaj, Somes, Ciuc, unde la Gheorghieni s-au inscris spre necinstea lor vesnica 223 de batai in masa; Nasaud Cluj si Satu Mare. Daramari de biserici romanesti: in Mures la Panet, in Trei Scaune la Borosneul Mare, Capeni, Camandia, Zagon; in Ciuc la Borsec si Ditrau: la Odorhei in Aldea, Biborteni, Craciunel, Varghis, Meresti, Ocland, Racosul de Sus; in Maramures la Bistra...
Ce diferenta intre hoardele hungariste dezlantuite in 1940 si hoardele unguresti din secolul X? Unde este rolul civilizator al ungurilor? Care este blazonul lor de cultura?... Acestui sir de netrebnicii li se mai adauga satele romanesti devastate: in judetul Trei Scaune: Covasna unde au fost devastate 80 de case romanesti; Lunca Ozunului, Valea Mare, Ozun, Zabala, Zagon;In Salaj: Horea, Istrau, Ianculeati, Ip, Lucaceni, Marba Noua, Scarisoara Noua,Traznea; in Ciuc: Tulghes, Frumoasa, Bicazul Ardelean; in Cluj:
Manastur, Baciu, Chiuteni, Cojocna, Floresti; in Bihor: Diosig, Iosia- Colonie, Mihai Bravul, Salard, Salonta-Colonie, Sohodol-Lazuri; in Satu- Mare: Gelu, Istrau, Lazuri, Lucaceni, Principele Mihai, Colonel Paulian.
La toate crimele, samavolniciile si holocaustul impotriva populatiei romanesti din teritoriul cedat au participat, conform unui plan comun de exterminare, Armata Regala Ungara, prin unitati si sub-unitati dislocate in teritoriu, coordonate de Biroul 2 al Marelui Stat Major; Magyar Kiralyi Rendorseg-Politia regala maghiara, instalata in toate capitalele de judet si in orasele de subordonare judeteana; sectia speciala din Capitanatul general al politiei, Kozbiztonsagi Osztaly sau sectia sigurantei publice; corpul detectivilor si serviciul de aparare al statului - ALLAMRENDESZETI OSZTALY. Tot acest esafodaj al terorii sprijinit activ de organizatiile paramilitare si teroriste incadrate cu unguri.localnici si de informatorii alcatuiti din preoti catolici, unitarieri, protestanti, din invatatorimea ungureasca, functionarime si elementele declasate ale societatii.
Este bine sa reamintesc naivului sau sfantuitului lobby occidental al hungarismului ca nu exista in Europa un stat mai bine organizat pentru teroare si expansiune imperialista decat Ungaria. Numai pe teritoriul romanesc vremelnic ocupat au actionat savarsind unlung lant de crime:
RONGYOS GARDA, garda zdrentarosilor.
Ordinul vitejilor care a dat colonisti in teritoriile cedate dintre membrii cu merite deosebite in prigoana impotriva romanilor, fiind improprietariti cu vitezi telkek sau loturi vitejesti.
TURANI VADASZOK sau vanatorii turanici, organizatie teroristinformativa cu centre judetene, de plasa si orasenesti, autoare si complice la holocaust.
MAGYAR RENDFENNTARTO BIZOTTSAG - Comitetul maghiar pentru mentinerea ordinii.
NEMZETORSAG - Garda nationala, auxiliar al serviciilor de informatii si reprimare, ca sa nu insir decat cateva din organizatiile subversive, paramilitare, teroriste pe care paranoia hungarista le-a inventat, le inventeaza si ie fanatizeaza, pe care le-a folosit si le foloseste pentru realizarea utopiei feudale numita Ungaria Sfantului Stefan.
7 septembrie 1940. Mihai Bravu - Bihor. Soldati unguri sub comanda aduna de la munca campului 20 de tarani romani pe care- i impusca. In lot se afla un taran cu cei doi feciorasi. Ca in tragedia lui Brancoveanu. A cerut sa fie impuscat primul spre a nu-si vedea copiii morti.
8 septembrie 1940. Almasul-Mare. Soldati unguri executa 13 tarani romani.
10 septembrie 1940. Salonta- Bihor. Ucis in chinuri, torturat sadic, Iosif Cristea.
10/11 septembrie 1940. Santion. Ucisi de soldati unguri Gheorghe Tiponut si fiul sau.
8 septembrie 1940. Zalau. 4 femei si 3 barbati asasinati de trupe.
Cadavrele femeilor dezgolite si batjocorite. In curtea liceului Wesselenyi – groful sovin si atâtator la asuprirea romanilor are o ditamai statuia in Zalau si romanii n-au dat-o jos, cum cu prisosinta merita - un capitan ungur impusca un barbat si doua femei. Trupele marsaluind spre Romanesti peste Meses gasesc gospodariile lui Gavrila Vicas si Gheorghe Prunea, agronomi. Sunt impuscati pe loc. Gavrila Vicas si sotia, fratele Alexandru Vicas. Sotia lui Gheorghe Vicaa gravida in ultima luna... Ciumarna. Trupele ucid 11 romani:
Ioan Ghiurutan, subprimar, Ioan Tiriac si sotia sa Ana; N. Rati; Teodor Tiriac; Rozalia Tirac, Gavrila Oprea Ticau; Gavrila Ortelecan; Florea Ciglaneanu; Gavrila Oprea; Niculae Barbanas si un taran din Traznea care deschide seria holocaustului de la Traznea. Toate aceste crime odioase intr-o singura zi in Zalau, pe drumul in serpentine Zalau-Ciumarna pe care, dupa marturiile invatatorului Ioan Toma refugiat din zona, citez: ... Muntii Meses sunt plini de cadavre ale romanilor din Stana, Ciumarna, Unguras. Romanii au fost legati de maini si dusi zeci de kilometri.
Nu pot sa fac o dreapta si sfanta pomenire a tuturor victimelor bestialitatilor hungariste, bestialitati pe care in buna parte le-au savarsit sau la care au participat localnici unguri. Exemplara in acest sens este asasinarea prin tortura a protopopului Aurel Munteanu din Huedin, schingiuit timp de 4 ore in centrul orasului de o banda formata din 21 unguri. Gardianul Gheorghe Nicula care i-a sarit in ajutor a impartasit soarta protopopului.
10 septembrie 1940. Huedin. De dimineata. Protopopul in drum spre locul unde trebuia sa oficieze slujba de inmormantare a unui enorias. Acostat de o banda de unguri. Incepe martirajul. Chinurile primilor crestini, unii din ei canonizati, nu au atins gradul de suferinta morala si fizica prin care a trecut in moarte si in istoricul de suferinta al ardelenilor, protopopul Aurel Munteanu. A fost facut "popa hot" si "valah imputit". I s-a smuls parul si barba cu carne cu tot. O bestie sadica purtand nume neaos unguresc, Budai Janos Gyezu i-a infipt in gura un baston de mai
multe ori pana a reusit sa i-l scoata prin ceafa. La spectacol asistau soldatii Ungariei care isi etala prin ei valorile civilizatorii.
Lovit, calcat in picioare, sfartecat, protopopul a deschis lista slujitorilor Bisericii ortodoxe martirizati de hoardele hunice. Cu o minunata devotiune creatineasca si umana, cu un curaj vrednic de cinste, gardianul public Gheorghe Niculae a sarit in ajutorul protopopului, suferind si el moarte de martir. Criminalii au aruncat cadavrele sfartecate intr-o groapa pe mosia grofului Banffy. Nici dupa 10 zile nu i s-a permis sotiei sa-l inmormanteze crestineste. Bestiile asasine sunt localnici. Din Huedin si satele invecinate: Gall Ferencz din Saula, fratii Geza a Erezey Ciszmar, Szeheres Janos din Pricalat, Mathe Ferencz, Koszma Andras Bartha, Kudar Ianos, Kovacs Andas, Mihaly Sandor, Budai Janos, Gal Iulika, Eresei Ferenc, Matefi Ianos,Otvo Ianos, Pass Ianos.
17 octombrie 1940. Hodos - Cluj. Un macelar din Huedin, Guras Janos pus in fruntea unei bande de teroristi, asasineaza fruntasii comunei, dupa ce au torturat si maltratat satenii. Sunt ucisi: Nicolae Taru, fost primar si rubedeniile lui, alt Nicolae Taru, casierul primariei, Gheorghe Taru si el fost primar, Teodor Taru, Dumitru Lungu, carciumar.

Treznea, Ip, Moisei   

Notele de mai sus nu reprezinta decat o punere in tema. Tragedia ardelenilor din teritoriile cedate nemernic de Carol al II- lea ca o incununare a intregii lui domnii nefaste, oblojitoare a tuturor vanzatorilor de tara, a tuturor traficantilor de Romania, se inscrie in tragedia tuturor popoarelor europene care au fost martirizate de fascism, hitlerism si bolsevism. Cu o singura deosebire. Ca la noi s-a gasit un Eugen Jebeleanu care sa dedice unui sat obscur din Cehoslovacia, Lidice, un poem; dar nu s-a gasit un alt poet care sa dedice poeme satelor martire Treznea, Ip sau Moisei. Asta spune totul despre o relatie aberanta a multor romani cu istoria. Si despre si mai aberanta conceptie asupra tolerantei. Conceptie care, de fapt a prilejuit hungarismului escaladarea razbunarilor pentru intrarea armatei romane in Budapesta si pentru Trianon, contand pe lipsa de reactie si pe fatalismul romanilor. Avand si hungaristii centre de studii si analiza a adversarilor potentiali unde, pe prirnul loc figureaza Romania si poporul roman.
9 septembrie 1940. Treznea sau Trasnea. Zi si localitate care ar trebui sa fie prilej de pelerinaj. Al scolilor si universitatilor. Al armatei. Al jandarmilor. Al serviciilor speciale. Al populatiei. Zalau-Agrij, intre doua masive paduroase care o despart de Ciumarna la nord-vest si Bozna la sud, distanta de numai 3 kilometri. Dupa faptele glorioase de arme de la Zalau, de la "hodaile" agronomilor Gavrila Vicas si Gheorghe Prunea, dupa asasinatele de la Ciumarna avangarda armatei regale unguresti ajunge in hotarul satului Traznea. Ca sa-si faca mana si sa se imbarbateze, impusca toti copiii aflati pe islaz cu vitele la pascut, lasandu-i acolo. Fiecare in patul lui de sange. Popa Costea adunase populatia spre a primi trupele cotropitoare. Act de supunere care l-a costat pe el si enoriasii lui. Cativa soldati beti, ...dadusera de rezervele de horinca, trag focuri de arma in marginea satului. Crezandu-se atacati, vitejii armatei regale dezlantuie un foc nimicitor asupra satenilor adunati sa-i primeasca. Se pun in bataie armele automate. Se ataca la grenada casele si curtile. Se iau in baioneta femeile si copiii. Se da foc surilor.
Preotul conciliant scapa si se ascunde in casa parohiala.
Cei in intampinarea carora iesise dau foc casei. Popa arde de viu.
Preoteasa si fiica sar pe fereasta si pur si simplu dispar. Sunt impuscati cei 9 soldati demobilizati din armata romana. Invatatorul si sotia sunt rastigniti pe usa bisericii si impuscati. Nicolae Brumar cu sotia si doua fiice sunt impuscati langa o capita de fan. Apoi, in buna traditie hunica, sunt sfartecati cu baionetele: indraznisera sa mai geama infirmand buna instructie a focului.
Dupa ce-l sfarteca pe Vasile Margarus cu baionetele, ostasii Sfântului Stefan ii explodeaza teasta cu un glont dum-dum.
Milton G. Lehrer in LES ASSASINATES: ...Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instinctele brutale: pusti, mitraliere, tunuri si grenade. Dupa ce au fost trase primele salve, soldatii au patruns in case si au asasinat pe oricine gaseau in calea lor, incendiind casele.
Dupa incetarea focului, eroii lui Hotthy au inceput vanatoarea de copii. Pe cei prinsi i-au aruncat de vii in flacarile care mistuiau gospodariile.
Moment de apocalips. Femeii Ana Negoeanu, 65 de ani, i-au taiat mainile.
Pe Ana Salajean au strapuns-o cu baioneta prin sarcina, indeplinind cu sfintenie poruncile lui Ducso-Csaba, teoreticianul holocaustului: ...Voi suprima pe fiecare valah ce-mi iese in cale. Voi aprinde satele noaptea - satele valahe! Voi trage in sabie toata populatia, voi otravi toate fantanile si voi ucide pana si copiii in leagan." Copilul Ioan Salajan de 2 ani a scapat de purificarea prin foc, fiind ucis cu grenada. Din cei 263 de romani de toate varstele morti si raniti au fost identificate doar 68 de cadavre. Copiii Aurica Brumar, 5 ani; Victoria Brumar, 9 ani; Gherasim Barjac, 7 ani; apoi Maria Barjac, 81 de ani; Grigore Barjac, 72 ani, invatatorul Lazar Cozma si sotia sa Amelia Cozma, cei crucificati. Lista celor asasinati citita cu atentie conduce la stabilirea retelei de familii pornite de la mosi comuni. A legaturilor dintre neamurile principale ale satului. Da sugestii asupra vietii normale, traditionale ale unei asezari omenesti tihnita, intr-un peisaj mirific. Si dintr-o data urgia.
Pe ce motivatie sensibililor sustinatori ai drepturilor omului si fani ai hungarismului?... La plecare dupa batalia care i-a acoperit de glorie nepieritoare; soldatoii criminali i-au legat de un tun pe Gavrila Andries si Ana Danila tarandu-i pana in comuna Hida, judetul Cluj, unde i-au imuscat.
Masacrul are ca autori morali pe groful ungur Ray Ferenc, pe notarul si preotul reformat din Traznea, rubedeniile acestora nu fac oare, astazi, propaganda hungarista? Sau, poate sunt bantuiti de cosmare care le sfasie clipele de singuratate si insomniile? Miram-as!
Noaptea de 13/14 septembrie 1940. Ip – judetul Salaj - pe comunicatia principala Marghita - Nuspalau - Simleul Silvaniei.
Locotenentul Vasvary Zoltan din Regimentul 201 motorizat - Budapesta, condus de localnici, insotit de trupa, de formatiuni ale organizatiei teroriste Nemzetorseg declanseaza holcaustul precedat de torturi bestiale si violuri.
Romanilor li se smulg unghiile, li se rup oasele cu ciomegele si paturile armelor, copiii sunt sfartecati cu baionetele dupa reteta Ducso Csaba.
Dupa aceste preliminarii urmeaza macelul. Jefuirea cadavrelor si a caselor. Din biserica se fura 80.000 lei. Victimele, unele horcaind, sunt incarcate in carute, aruncate intr-o groapa peste care se arunca var si pamant.
Masacrul insumeaza 157 de romani de toate varstele. Amintesc ca printre cei asasinati au fost: vaduva Ana Boican si toti cei 4 copii; vaduva Ana Sarb si cei 2 copii; Ioan Boican, sotia Floarea Boican si inca 4 membri din familie; sotii Vasile si Floarea Buboi asasinati bestial impreuna cu
cei 7 copii; sotii Gheorghe si Floarea Crisan asasinati cu cei 2 copii; Ioan Halmajan, sotia Maria, asasinati cu cei 4 copii; Mihai Butcovan ucis impreuna cu 5 copii; Gheorghe si Ana Cosma asasinati cu cei 4 copii. Lista aceasta tragica, lista care demonstreaza pe langa sadismul hunic atavic o politica de stat de exterminare a romanilor, lista aceasta care ar trebui sa fie a neuitarii, insumeaza 157 de romani adevarati, mortii romani al caror nume, ca si numele celor de la Traznea, de la Moisei, de la Marca si din toate asezarile bantuite de ciuma hungarista ar trebui sa figureze in cartile de istorie. In cartile de citire. In bisericile si scolile localitatilor jertfite. Numai dupa 4 ani, Armata Romana eliberatoare a intrat victorioasa in Ungaria, strabatand-o prin lupta pana in inima Budapestei.
Era indreptatita moral sa razbune ororile facute de armata regala ungureasca invinsa si fugarita rusinos cu baioneta la spate. Nu exista nici un document care sa ateste revansa. Dimpotriva. Exista zeci de documente ale autoritatilor civile unguresti prin care se aduc multumiri comandamentelor romanesti pentru ajutorul si protectia acordate populatiei. De la hrana la lemne de foc. De la protejarea monumentelor, la acordarea de asistenta medicala.
Incultul lobby hungarist din Occident, inainte de a varsa flacari pe nari, ar trebui sa se scolarizeze.
Inainte de a anunta masacrul de la Moisei, notez masacrul din:
14 septembrie 1940 savarsit de trupe in comuna Marca - Salaj unde au fost asasinati 12 romani, intre care se aflau un protopop si doua femei, carora li s-au adaugat intru mucenicie, 11 slovaci.
In aceeasi zi soldatii au ridicat 60 de barbati din Cosniciul de Sus, pe apa Cerasei,ducandu-i la Ip unde i-au supus la torturi cumplite. Pe 16 dintre acestia, mai slabi de inger si de virtute, i-au impuscat si ingropat in alta groapa comuna. Restul, profitand de betivaneala trupetilor calai, au scapat cu fuga. Din comuna Cerisa aflata la cativa kilometri de Cosniciul de Sus, tot pe apa Cerisei de la care isi trage numele, inaintasii udemeristilor, folositi drept calauze si denunatori, au insotit trupa care a ridicat 24 de romani si 6 evrei pe care i-au dus in padurea Domneasca, i-au torturat si i-au impuscat.
Nesatui de sange au mai fost torturati si asasinati 4 romani si o familie slovaca compusa din 4 membri. Se mentioneaza ca dupa romani si evrei, rar cativa sasi, slovacii au suferit aceleasi represalii; platind cu martiriul crearea statului national Cehoslovacia.
Sambata, 14 octombrie 1944. Lagarul de exterminare Viseul de Sus.
Dupa 4 ani de asasinate, deportari, schingiuiri, jafuri, navalitorii huni se retrag in deruta, urmariti de armatele romane si sovietice. Ultimii supravietuitori din lagar, tinuti fara mancare si apa peste 20 de zile sunt 30 de romani si 2 evrei. Pentru a scapa de acesti martori suparatori, in prostia egalata numai de bestialitate, ultimele formatiuni militare, tabori csendor-i, jandarmi de front, primesc ordin sa-i lichideze. Locul supliciului: Moisei la incrucisarea drumurilor Viseul de Sus-Beclean-Borsa. Sat maramuresan asezat pe apa Viseului, strajuit spre sud de masivul Pietrosul. Criminalii: 6 plutonieri de jandarmi. Victimele sunt transportate cu un camion militar dincolo de Moisei, spre Borsa, unde erau doua case taranesti izolate. Am vazut locul intr-o dupa amiaza ploioasa de vara. Cei 32 au fost siliti sa intre in una din casute. S-a zavorat usa. Li s-a ordonat sa se culce pe dusumea dupa care bestiile au deschis foc cu armele automate. Dupa un timp au intrat in odaia licaind de sange, calcand trupurile in picioare si intepandu-le cu baioneta spre a se convinge ca nu mai traiste nimeni. Destinul a facut sa existe un supravietuitor: Vasile Petean. Jandarmii au vrut sa incendieze casa dar bricheta n-a functionat Erau presati. Se auzeau salvele de artilerie ale armatelor eliberatoare. Povestea invierii din morti a lui Vasile Petean este cunoscuta precum povestea lui Mihaila Cofariu. La Moisei sculptorul Vida Geza a cioplit in lemn, sub poala padurii, un ansamblu monumental inchinat celor care au primit moarte de martir. Retin din povestirea lui Vasile Petean:
...nu am incercat sa luptam cu ei ca eram foarte slabiti, pentru ca douazeci si una de zile nu ne-au dat nici de mancare, nici apa.
Martirilor de la Moisei li s-au adaugat martirii din Valea Bargaului.
Hoardele hunice in retragere au aprins satele, demonstrandu-si atavismele.
Ca nimeni sa nu-si faca iluzii iata cum se traduce in fapt cuvantul schingiuire: ...soldati, jandarmi si bande inarmate de "patrioti" civili cutreierau satele romanesti, devastand locuintele... Unora li s-au zdrobit oasele cu ciomegele, altii au fost inpunsi cu baionetele, altora li s-au scos ochii, li s-au taiat urechile, unei fetite de 4 ani din Suncuius - Bihor, i-au turnat petrol in cap si i-au dat foc, altora le-au sfaramat dintii, li se smulgea parul cu carne cu tot - protopopul Aurel Munteanu, Maria Dobra din Cluj; lui Cocoi Florea din Voiniceni - Somes i s-a pus soda caustica pe piele, apoi s-a tumat apa calda. La 6 septembrie 1940 un pensionar din Oradea a fost silit sa-si manance fecalele amestecate cu paprica si sa-si bea urina. Sute de tineri romani inrolati in organizatia paramilitara LEVENTE au fost pusi in jug si siliti sa are si sa grapeze in amuzamentul galeriei unguresti.
Marturiile victimelor scapate cu viata sunt cutremuratoare. Aurica Manea a fost schingiuita de jandarmi si apoi violata sub ochii tatalui ei, Bretcu - Trei Scaune; la Oar; Satu Mare a fost schingiuita intreaga populatie in frunte cu preotul. Listele cu ororile hungariste pot incheia un volum de sute de pagini. Aceasta este adevarata identitate a hungarismului. Acestea sunt "valorile" care-i caracterizeaza. De aceea se face apel sa uitam istoria.
De aceea scartaie propaganda hungarista coardele sentimentaloide ale incheierii conturilor romano-ungare printr-o fratietate eurocarpatica in care ungurii sa fie in sa si romanii sub sa.
APOCALIPSUL. Ordinele 625; 766; 1.188 emise de Comandamentul Superior al Armatei Regale Ungare: ...Trebuie indepartati din funcatiunile publice toti functionarii cu limba materna romana... Functionarii cu limba materna romana, concediati in sensul celui de mai sus, vor fi somati sa se mute in teritoriul de sub Administratia romana.
24 mai 1942 Manifestatie de studenti unguri la Cluj. Lozinca zilei:
Kias olah csordaval! sau pe romaneste: Afara cu turma de valahi!
Comandamentul militar al orasului Cluj Nr. 385 din 4 octombrie 1940 ..............
Dlui ...................................................
Strada ...............................................
Cluj ...................................................
Va expulzez cu efect imediat de pe teritoriul Ungariei, impreuna cu familia d-voastra. Va pun in vedere ca in termen de 3 ore de la primirea acestui ordin, dar cel mai tarziu pana la orele 14.00 sa va prezentati la gara Cluj, avand dreptul de a lua cu dvs. bagajul strict necesar (eventual o patura si hrana rece pentru o zi).
Prezentul ordin este dat fara drept de apel.
Colonel Beck Comandantul militar al orasului Cluj In perioada septembrie - 1 decembrie 1943 au fost expulzati sau siliti sa se refugieze 218.919 romani, din care: 30.740 tarani; 21.971 muncitori; 12.646 meseriasi; 2.317 negustori; 20.974 functionari publici; 4.256 functionari particulari; 1.027 liber profesionisti; 4.658 servitori; 47.711 femei casnice; 24.083 studenti si elevi; 29.921 alti intretinuti, 9.702 alte profesii; 1.254 preoti; 5.429 profesori si invatatori; 942 avocati; 741 medici; 547 ingineri.
Un exod in masa. O depopulare planificata spre a realiza visul paranoic al hungarismului: superioritatea demografica.
La 23 august 1944 totalul expulzatilor si al refugiatilor din teritoriul cedat s-a ridicat la peste 500.000 de romani.
Legea nr. 1.212 din 14 septembrie 1940 referitoare la transformarea constructiilor in stil romanesc... citez ...in Ardeal, romanii, pentru a accentua mai mult caracterul romanesc, folosesc stilul romanesc cu bolti, in constructiile publice ori particulare. In interesul impiedicarii acestei tendinte veti tine sub observatie prin unitatile comandamentelor constructiile aflate in lucru si veti interzice executarea lor in stil romanesc. In locul boltilor semirotunde la geamuri si porti, se vor folosi grinzi drepte.
12 octombrie 1940. Ziarul budapestan MAGYARORSZAG. Articolul Pentru satele secuiesti batjocorite... citez ...Satelor unguresti trebuie sa li se redea aspectul lor vechi prin inlaturarea bisericilor zidite in stil bizantin (n.n.
romanesti) care nu se potrivesc cu mediul acestora.
16 octombrie 1940. Ziarul central NEMZETI UJSAG: ...Transilvania reanexata reclama urgenta solutionare a cladirilor bisericilor ortodoxe romanesti.
Iata motivarile profund civilizatorii care au condus la daramarea bisericilor ortodoxe din Transilvania, fapt neconsemnat decat de teroarea iudeo-bolsevica din Rusia.
Dupa datele organelor unguresti de instructie publica numai la inceputul anului scolar 1941/1942 au fost desfiintate 792 de scoli romanesti in plus fata de cele desfiintate in anul precedent. In anul scolar 1939-1940 in judetele Bihor, Maramures, Salaj si Satu Mare erau inscrisi la invatamantul primar 114.730 elevi romani si 36.996 elevi unguri, adica 75,61% romani fata de 24,39% unguri.
Functianau 3.134 de invatatori si invatatoare, din care 410 unguri, adica 13%... In anul scolar 1941/1942 sub biciul hungarist mai ramasesera in judetele mai sus numite doar 303 invatatori romani.
Din totalul de 800 profesori romani aflati in invatamantul secundar inainte de navalirea hunilor, au ramas dupa navalire doar 162 si acestia supusi tuturor presiunilor morale si fizice. Acesta este raportul hungarismului cu cel dintai element al culturii: scoala.
20 decembrie 1940. Se emite ordonanta nr 9380/1940 M.E. prin care se deznationalizeaza intreprinderile, se trec proprietatile romanesti in posesia ungurilor, se exclude din viata economica elementul romanesc. Hungarismul stoarce bogatiile subsolului. Intre 1941-1944 se produc 10.346 kg aur si 88.096 kg argint, cantitati mult mai mari decat intreaga productie a Romaniei pe anul 1939.
Aceleasi metode de secatuire s-au aplicat minelor de carbune de la Sarmasag - Salaj si la cele bituminoase de la Dorna - Tatarus. Codrii romanesti stravechi au facut obiectul unor taieri masive, grofii unguri desproprietariti prin reforma agrara, landu-si revansa pe seama padurilor noastre seculare. In 1942 s-au exportat numai in Germania 110.000 m3 de lemn.
21 februarie 1941. Ordonanta nr. 1.440/1941. M.E. ataca proprietatea agricola dobandita de romani dupa 1918 prin mijloace uzuale: vanzaricumparari sau prin efectul reformei agrare din 1921, afectand grav asezarea economica rurala din teritoriul ocupat.
Decretul 1440/1941 a prilejuit revizuirea reformei agrare in favoarea mosierilor expropriati, a cumparatorilor si vanzatorilor de imobile, dand ocazia revizuirilor abuzive si anularilor instrainarilor imobiliare. La Satu Mare se ia terenul pe care a fost cladita catedrala ortodoxa. Primaria Clujului a intentat 489 procese pentru restituirea proprietatilor municipale dinaintea anului 1918. In acest sens s-au vizat locurile pe care s-au ridicat catedralele ortodoxe si greco- catolice, ca s locul daruit lui Octavian Goga.
Pana la mijiocul anului 1941, hungarismul a expropriat pe cale judecatoreasca 77.160 jugare cadastrale din proprietatea romanilor, din care 42.236 jugare au fost trecute mosierilor unguri.
Deposedarea economica a micilor proprietari de pamant romani face parte din ansamblul planurilor criminale de hungarizare fortata a Ardealului de nord-est.
Ordonanta nr.1890/1941 M.E. din 7 martie 1941 dispune revizuirea improprietaririi cu pasuni, lovind direct in proprietatea colectiva a satelor romanesti, care au fost deposedate de pasuni in folosul grofilor unguri.
Prin expulzari, atrocitati, refugieri fortate, o buna parte din averile romanesti au trecut in administratia hungarista prin intermediul custozilor.
Pana la 15 februarie 1941 numai din Cluj au plecat 2.181 proprietari de imobile romani.
9 octombrie 1940. Teleki Pal, Prim-ministru. Cuvantare tinuta in parlament: De ieri am trecut la represalii. Am trecut peste granita 850 personalitati... Am inceput represaliile la Cluj si Oradea dar vom continua si in alte parti, de va fi nevoie; mai mult, le inmultim.

In loc de concluzie 

Cartea Urmaşii lui Atilla a lui Radu Theodoru este un avertisment dat celor creduli sau celor dispusi sa uite istoria din motive sentimentaloide bine remunerate, sau din motive conjuncturale. Construita exclusiv pe documente- argument, cartea demonstreaza ca hungarismul se defineste ca o conceptie si o practica statala anticivilizatorie, care exclude Ungaria nu numai de la europenism, ci si de la istorie.
Folosind mijloacele economice, sociale, spirituale, ideologice si politice ca pe instrumente de opresiune, teroare si desnationalizare, de demolare a complexitatii specificitatilor etnice nemaghiare, hungarismul a escaladat practicile rasiste pana in zonele atrocitatii si crimelor sadice impotriva umanitatii, pricinuind tragedii cutremuratoare comunitatilor etnice stapanite pana in 1918 de regatul unguresc: slovaci, romani, sarbi.
Hungarismul ca doctrina imperialist-rasiala atinge cinismul, sadismul patologic de origine hunica, iresponsabilitatea istorica in cei patru ani de dominatie a teritoriilor romanesti primite drept pomana de la Hitler si Mussolini.
Inradacinat in conceptia statala si istorica a statului unguresc, coordonandu-i politica interna si externa, diplomatia si propaganda, determinandu-i conceptele ideologice, hungarismul, indiferent de ce masca conjuncturala poarta, ramane revizionist, sovin si in esenta indreptat impotriva celor
pe care nu i-a putut supune si desnationaliza: romanii. Si scutul lor istoric: statul national, unitar: Romania.
Avertizez ca asa zisa politica de reconciliere romano-ungara sprijinita activ de oculta internationala este o cursa care urmareste un dublu scop: al ocultei de a forma un spatiu tampon intre Rusia si Occident prin Bulgaria, Romania, Ungaria, Slovacia si Polonia; al Ungariei, ca la adapostul unui tratat formal sa poata manevra varfurile sovine ale minoritatii unguresti din Transilvania. Pe un plan hungarist separatist. De cucerire economica a Transilvaniei si a fondului ei funciar. Ca in etapa urmatoare s-o incorporeze intr-o regiune suprastatala: Eurocarpatica unde interesele unguresti sa fie preponderente.
In etapa finala, prin manipularea minoritatilor maghiare din Slovacia de sud-est, din Ucraina subcarpatica si Romania sa incorporeze Eurocarpatica la Ungaria. Obsesia paranoica a hungarismului: refacerca regatului Sfantului Stefan.
Liniile directoare si directiile de ofensiva ale hungarismului contemporan se desprind limpede din actiunile autonomiste ale agenturii lui din Romania: UDMR-ul, pe care le analizez partial in CARTEA A DOUA a prezentului volum.
Incompatibil cu Europa, hungarismul ramane o doctrina profund antiumana, profesata de ramasitele triburilor candva migratoare, cu un grad covarsitor de inadaptabilitate la viata sedentara izvorata din instincte criminale atavice, distrugtoare de civilizatii si culturi, instincte care s-au ilustrat plenar in campaniile antieuropene conduse de inaintasii lui Attila, de Attila si succesorii lui.
Folosit de imperialismul catolicismului papal si de germanismul imperialist ca varf de atac impotriva Rasaritului ortodox vazut si ca spatiu vital si de complementaritate prin resursele lui fabuloase, hungarismul ramane unul din pericolele istorice pe care poporul roman a trebuit sa-l invinga prin mijiocirea rezistentei active, a rascoalelor, revolutiilor, razboaielor tipice si atipice, prin superioritatea morala, prin gradul lui inalt de inteligenta politica, de civilizatie si cultura.
De un mimetism conjunctural care-l descalifica, hungarismul se afla astazi in plina ofensiva beneficiind de centre de presiune internationale bine platite, de o propaganda desantata si de sprijinul ocultei financiara suprastatale, careia Ungaria ii este datoare sume fabuloase in dolari la care se adauga dobanzile aferente. Pe care spera sa le recupereze din bogatiile Transilvaniei.
Atentie romani:
Attila ante portas!

PROCESUL "MEMORANDUM" 1892


Ca din perioade străvechi viața economică, socială, spirituală a tuturor românilor din vatra genezei lor a fost unitară și interdependentă în toate ținuturile romanești, indiferent de regimul politic, sau statal. S-a subliniat faptul că Unirea Principatelor, apoi dobândirea independenței de stat a României prin războiul din 1877-1878 a avut un ecou pozitiv în provinciile românești de peste Carpați dinamizând conștiința politică, consolidând ideea de unitate națională motivând profund dorința eliberatoare.
Procesele cu nuanțe naționaliste intentate  demonstrează cu prisosință creșterea conștiinței naționale în Banat, Crișana, Transilvania și Maramureșul istoric.
Un alt eveniment istoric care a electrizat românimea din provinciile administrative incluse regatului unguresc a fost campania din 1913 și rolul de arbitru balcanic al micului regat românesc. Cu toate opreliștile jandarmerești, ale cenzurii i administrației, fluxul ancestral care străbate Carpații în dublu sens a căpătat la sfarșitul secolului al 19-lea și la inceputul secolului al 20-lea, o intensitate deosebită. Ziarul TRIBUNA din Sibiu, în redacția căreia lucra Cosbuc și Slavici, a devenit o gazetă națională. Acolo s-a lansat lozinca soarele nostru la Bucuresti rasare.
In 1891, studenții universităților Bucuresti si Iași, ca și studențimea română care studia în străinătate au alcatuit un MEMORIU prin care au protestat împotriva silniciilor hungarismului, tipărind și în franceză și germană.
Studenții unguri au răspuns printr-un alt MEMORIU.
In replică tinerii Transilvăneni, în frunte cu Aurel C. Popovici, au tipărit în 1892 în română, italiană, franceză și germană o admirabilă REPLICĂ A JUNIMEI ACADEMICE ROMANE DIN TRANSILVANIA și UNGARIA. Era o analiză amănunțită a tragediei românilor din imperiul austro-ungar. De aici s-a născut, tot în 1892, celebrul document analitic adresat împăratului sub numele de MEMORANDUM. Documentul a fost semnat de comitetul care l-a alcătuit: dr. Ioan Rațiu - președinte, Gheorghe Pop de Băsești și Eugen Brote - vicepreședinți, dr. Vasile Lucaciu - secretar general, Septimiu Albini - secretar.
O deputăție din 120 personalități, intelectuali și țărani au dus documentul la Viena. Impăratul a refuzat să primească deputăția. Documentul a rămas la Ioan Ratiu care l-a depus la cancelaria imperială.
Frantz Iosif nu a deschis plicul și l-a trimis primului ministru ungur la Budapesta, contele Szapary. Care nedeschizând nici el plicul l-a înapoiat lui Ioan Rațiu.
Românii au ținut o Conferință națională în 1893 și au publicat MEMORANDUM-ul în Tribuna.
Din acel moment a început prigoana jandarmereasca și judecătorească deslănțuită de guvenul unguresc.
La 31 august 1893, Curtea cu jurați din Cluj a condamnat, pentru REPLICĂ din 1892, pe Aurel C. Popovici la 4 ani temniță și 1000 de coroane amendă, iar pe contabilul tipografiei, Nicolae Roman, la 1 an temniță și 600 coroane amendă. Procurorul a fost Jeszenszky, un ultra șovin. Jeszenszky a acuzat Comitetul Național Român, răspunzator de MEMORANDUM, de înaltă trădare și agitație pentru dezmembrarea statului unguresc.
Rolul habsburgilor a fost continuu odios, conform tradiției care a început cu asasinarea lui Mihai Viteazul și a continuat cu a corifeilor Horea, Cloșca și Crișan, sau cu asasinarea morală a lui Avram Iancu. La 10 septembrie 1893, aflat la Sebeș, habsburgul le spune mitropolitului Ioan Metianu si episcopului Mihail Pavel, că: ...n-are cuvinte prin care să osândească îndeajuns acele primejdioase ațâțări care în unele ținuturi care țintesc să ademenească poporul pe căi greșite. Miopia politică a habsburgilor a fost una din cauzele prăbușirii imperiului bicefal.
La 7 mai 1894, la Cluj au început dezbaterile în procesul memorandiștilor.
Orașul a fost invadat de mase românești venite din Banat, Hateg, sau Maramureș. Au venit ziariști din Franța, Italia și de peste munți, din România. S-a alcătuit un birou de presă. Opinia publică europeană a fost în alertă. Procesul era tipic pentru dictatul absolutismului.
Ministrul Teleszky a interzis transmiterea telegramelor de presă. Ziariștii sunt obligați să trimită curieri in fiecare zi la Predeal, sau Viena, cu telegramele respective. Inculpați: 22 de fruntași români. Cu o zi înainte de începerea procesului, aceștia ii telegrafiază împăratului.
La 23 mai 1894, procurorul Jeszenszky, cu rol de inchizitor și-a expus rechizitoriul. Fruntașii Partidului Național Român au fost acuzați de încălcarea legilor, ațâțări la rascoală și trădare de patrie. A sfârșit rechizitoriul cu cuvintele: ."..interesele înalte ale statului național maghiar cer ca fapte cu scopuri atât de primejdioase să-și afle răsplata vrednică".
Declaratia lui Ioan Rațiu, dupa rechizitoriu a fost: "este sub demnitatea acuzaților să se apere în fața unor învinovățiri absurde".
De fapt doctorul în drept Ioan Rațiu a făcut un rechizitoriu aspru al hungarismului. Momentul a fost unul dintre cele cruciale ale istoriei transilvane. El a declarat:"..Ceea ce discutam aici, domnilor, este însăși existența poporului roman. Existenta unui popor nu se discută,  ci se afirmă". Și a concluzionat prin a exprima esența hungarismului: ."..Prin spiritul de intoleranta de rasa, fara seaman in Europa, osandindu-ne, veti izbuti numai sa dovediti lumii ca maghiarii sunt o nota discordanta in concertul civilizatiunii".
La 27 mai 1894 S-a pronunțat sentința. Cel mai primejdios, preotul dr.Vasile Lucaciu, 5 ani temniță; Dr. Ioan Rațiu, 2 ani; Gheorghe Pop de Basești, 1 an; Demetriu Cornea 3 ani; dr. Daniil P. Barcianu, 2 ani și 6 luni; Nicolae Cristea, viitorul mitropolit și patriarh, 8 luni; Iuliu Coroianu, 2 ani și 8 luni; Patriciu Barbu, 2 luni; dr. Teodor Mihali, 2 ani și 6 luni; Aurel Suciu, 1 an și 6 luni; Mihail Veliciu, 2 ani; Rubin Patina, 2 ani și 6 luni; Gherasim Domide, 2 ani și 6 luni; Dionisie Roman, 8 luni; Septimiu Albini, 2 ani și 6 luni. In total 31 de ani și 2 luni, plus cheltuieli apăsătoare de judecată.
La 16 iunie 1894, ministrul de interne Hieronimy a interzis activitatea Partidului Național Roman.
Rațiu, Coroianu și Lucaciu au fost întemnițați în dura închisoare de la Seghedin. Ceilalți la Vat. Alți memorandiști și cațiva ziariști au luat și ei calea temnițelor. S-a înăsprit teroarea jandarmerească. Foarte mulți patrioți au luat calea exilului. Cei mai mulți au trecut munții în România.
Autoritățile au fanatizat masele ungurești care au năvălit asupra caselor celor intemnițați, pradându-le avutul și dărâmând o parte din ele.
Consecințe și concluzii:
Reacția românească și europeană la procesul monstruos intentat de hungarism memorandiștilor a fost una de fond, condamnând procesul drept un fenomen patologic exacerbat până în zonele aberantului.
In Romania s-a înființat Liga Culturală cu scopul de a susține mișcarea națională din Transilvania. Au luat naștere diferite societăți patriotice având același scop.
La 27 noiembrie 1893, ungurii au devastat casa lui Ioan Rațiu din Turda.
In Senatul României, Dimitrie A. Sturdza a pronunțat un discurs fără echivoc în legătură cu evenimentele din Transilvania: "Nu trebuie să ne temem să vorbim de chestiunea românilor din Ungaria; nu trebuie sa ne temem pentru că dacă ne-am teme și am tăcea în parlamentul român, ce ar mai însemna Romănia? N-ar mai însemna nimic, ar fi o țară aservit; am fi schimbat relațiunile de vasalitate cu Turcia în relațiuni de vasalitate cu Ungaria... Avem interese permanente, cum o spune domnul Tocilescu; acele interese permanente sunt însă mai mari decât interesele financiare; acelea sunt interesele neamului romanesc. Aceste interese trebuie să fie apărate, căci ori ele vor fi apărate și vom trăi, ori nu vor fi apărate și vom pieri... nu poate exista acest Regat fără să existe și ceilalți romani. Cand românii care traiesc în afară de Regat vor fi desființați și zdrobiți, va suna și ceasul nostru foarte curand.."
La 25 septembrie 1894, în parlament, acelaș patrioti exemplar, Dimitrie A Sturdza, ca răspuns la condamnarea memorandistilor a spus: "...Când însă vom vedea a treia parte din neamul nostru îngenunchiat și desființat, atunci va intra în noi îndoiala. Indoiala slăbește și slabiciunea e sfârșitul..." "pericolul de maghiarizare de dincolo de Carpa'i a adus întreg neamul românesc în grea cumpăn... cum să nu ne ridicăm și noi glasul cu toată lumea cultă și să zicem: Dreptate pentru cei oprimati! Sa nu mai fie in Ungaria faradelegea, lege! Sa nu se mai schingiuiasca poporul roman..." "Aparținand de baștina Europei culte... am fi o mortăciune, dacă am ședea impasibili".
Academia Română a adresat un apel către toate popoarele civilizate:
...Academia Româna, cercetatoare a istoriei neamului românesc, pastrătoare a limbii națiunii românești face un călduros apel la membrii institutelor de cultură ale intregului neam omenesc, ca să se intereseze de cauza cea dreapta a românilor din Transilvania și Ungaria...
La 4 iunie 1894 s-a adunat un miting uriaș la Bucuresti. S-a semnat de catre 423.537 de persoane un manifest-apel adresat opiniei publice europene: ..".cetățenii României dezvăluie acțiunile de deznaționalizare a românilor din monarhia austro-ungară, prin legile școlare, asociațiile cultural-politice,. prin măsurile de maghiarizare a numelor, prin colonizare și procese de presă".
Liga Culturală a organizat mitinguri de solidaritate cu memorandiștii la București, Iași, Buzău, Piatra Neamț, Focșani, Târgoviște, Galați, Pitești, Câmpina, etc.
Nicolae Iorga prin articole în Semănătorul și conferințe a militat înflăcărat pentru cauza românilor transilvaneni. La Paris, Roma, Londra, Bruxelles s-au organizat manifestari în favoarea românilor la care au luat cuvantul politicieni importanti precum W. Ed. Gladstone, Casimir Perier, Georges Clemenceau, sau oameni de arta ca Emile Zola, Geoge Mistral, Lecomte de Lisle.
La 26 mai 1894. A. von Monts consul general al Germaniei la Budapesta a întocmit un rapot către cancelarul Reich-ului german: "...Oricum ai gandi în problema românilor, procesul ca atare este o mare greșeală chiar din punctul de vedere maghiar... De remarcat că semnatarii Memorandum-ului nu sunt în nici un caz oameni de paie, ci delegați aleși pe baza unei organizații nationale a tuturor comitatelor locuite de români. Verdictul lovește deci totalitatea neamului..". Van der Steen, ministrul Belgiei la Viena, catre Ministrul sau de Externe a relatat: "...In prezent, persecuțiile împotriva românilor nu mai sunt o închipuire, ci o tristă realitate! Incidentele la procesul de la Cluj au produs o senzație enormă în România. In străinatate, în presa franceză, italiană și engleză transilvanenii primesc încurajări care nu s-au manifestat până acum.
Prin brutalitatea procedeelor sale, guvernul maghiar a provocat o mișcare deosebită de simpatie în favoarea oprimaților și se poate întrevedea momentul când problema românească va deveni o problemă europeană!" Tipografia marelui organ popular Tribuna din Sibiu a fost confiscat[ iar publicarea a cinci foi romane;ti a fost suspendată până la noi ordine."
La 19 septembrie 1895, sub presiunea opiniei publice din Austria și din Europa, la intervenția diplomatică a României, împaratul Franz Iosif I a fost nevoit să-i grațieze pe memorandiști.

MAGHIARIZAREA FORŢATĂ DIN TRANSILVANIA 1867-1918

   Politica de maghiarizare forțată a românilor și a altor popoare incluse prin accidentele istorice în regatul unguresc a stârnit în Europa timpului o reacție negativă. Mari personalități, mai ales din domeniul culturii, dar și politice, au luat atitudine în presa europeană împotriva maghiarizării. Aurel C. Popovici, marele politolog  român din secolul al 19-lea, a dedicat problemelor de fond ale statului federal și ale unor posibile state unite ale Europei lucrarea monumentală Die Vereinigten Staaten von Grossosterreih, tiparită la Leipzig în 1906. Nu toate ideile lui Aurel C.Popovici în legatură cu o Românie aparținând unei federații având ca stat pilot Austria Mare sunt acceptabile măcar ca teorie. Istoria le-a infirmat fără drept de apel.            Opera politologului nostru este fundamentală prin analiza pluridisciplinară făcută monarhiei austro-ungare în general, analiză cuprinsă în Partea I-a: Situația pe anul 1867, în care a aprofundat teoriile, structurile, obiectivele, metodele și eșecurile istorice ale maghiarizării forțate. S-a stăruit aici asupra acestei opere din motiv că se bazează pe o documentare amplă însumând opinii ale specialiștilor și politicienilor europeni față de hungarism.
   Dacă maghiarizarea forțată a trezit mai mult o reacție de opinie în Europa, nu fără foloase pentru cauza națională a românilor, reacția românească s-a convertit în lupta politică, economică, culturală și spirituală, mobilizând masele care s-au solidarizat cu idealul național. Nesfârșitul lanț de procese de "agitație" și "nesupunere", de presă și opinie, religioase și școlare, se constituie în spasmul visceral al despotismului în imposibilitate de a stăpâni fenomenul social declanșat de el, fenomen care atinge limitele bestialității prin crimele împotriva umanității, ca ultim și degradant argument al hungarismului.
Bertrand Auerbach, austriac, profesor la universitatea din Nancy - Franța spunea: "..Pentru martorul dezinteresat, se pare ca maghiarii comit un anacronism atunci când încearcă să fondeze o națiune, una și trăitoare pe cadavrele diverselor naționalități, pe care trebuie sa le ucidă și care nu doresc decât să trăiască."
Iar J. Novicow afirma și el: "..în numele cărei superiorități intelectuale ungurii pretind sa-i maghiarizeze pe sârbi sau pe români?."
Houston Stewart Chamberlain afirma: ..Rațiunea de stat poate să spună orice vrea, însă comunitatea poporului de limbă natională, de credință, de obiceiuri și de trecut nu poate fi înlocuită prin nici un ideal abstract.
Circulara confidențială adresată de inspectorul școlar din comitatul Bihor, Sipos Orban, învățătorilor nemaghiari din subordine suna astfel:
 INSPECTORATUL SCOLAR AL COMITATULUI BIHOR
Stimate Domnule Profesor!
Vă aduc la cunoștință că prin promisiunea Inaltului Ministru Regal Maghiar al Cultelor, colegul d-voatră Radovich Nikolaus, profesor la școala de Stat din Kozepes, și-a schimbat numele de familie în cel de Keti; apoi Bruckenthal Augustus, profesor la Școala de Stat din Haimagi și-a schimbat numele în cel de Bihari și, în sfârșit, Modora Johann, profesor la școala de Stat din Olosig și-a schimbat numele în Timodi. Vă rog deci, ca în corespondața d-voastră cu susnumiții, să intrebuințați de acum înainte numele lor maghiarizate. Cu aceasta ocazie, îmi exprim speranța și aștept ca aceste pilde patriotice, care nu ating nici credința religioasă, nici interesele limbii materne și nu sunt decât o dovadă a sentimentului patriotic care se ridică deasupra tuturor considerentelor, vor fi urmate imediat de către profesorii care nu poartă încă nume maghiare; căci, spre marele meu regret, în caz contrariu va trebui să mă conving cum că profesorii respectivi n-au voința necesară și nici curajul trebuincios pentru a da o dovadă neîndoielnică devotamentului lor către patria maghiară; ori vor dovedi ca ei subordonează acest scop înalt unor alte considerente mărunte. Invitandu-vă și pe d-voastră să sprijiniți această mișcare patriotică, Va salut, Oradea Mare, 25 ianuarie 1898 Sipos Orban, Inspector Școlar Regal.
O altă circulară era la fel de explicită.
MINISTERUL REGAL MAGHIAR DE INTERNE
Circulara catre toate municipiile,
Va trimit alaturat câteva exemplare din broșura: "Cum sa ne maghiarizăm numele noastre", scrisă de Tekes Sandor, președintele asociației centrale pentru maghiarizarea numelor, pentru a fi răspândite printre membrii municipiului. Vă invit ca să îndemnați pe funcționari să contribuie la promovarea acestei mișcări utile a maghiarizarii numelor, în cercurile cele mai largi.
Budapesta, 5 februarie 1898
Pentru Ministru Latkoczy Jozsef, Secretar de Stat.
Moldovan Gergely, român renegat și profesor universitar numit de guvern, aflat fățiș în solda hungarismului: ."..Oare a văzut cineva pe teritoriul Statului maghiar, după un regim maghiar de 41 de ani, măcar un singur român desnaționalizat?" (vroia să nege maghiarizarea și deznaționalizarea practicată la nivel de politică de stat)  
    Hungarismul practicat în a doua jumătate a sec.al 19-lea denotă un caracter ruimentar, lipsa de imaginație și de originalitate a politicii maghiare față de români și România. Obositorul lui schematism și șablonism începând cu organizațiile subversiv teroriste și terminând cu minciuna istorică, falsificarea de documente, diversiunea și intreaga gamă a mijloacelor războiului psihologic. Nici măcar politicile de maghiarizare forțată nu sunt originale. Originale sunt doar metodele de bestialitate hunică care au pus în practică acele politici șterpelite de la idolul și protectorul istoric ai hungarismului: germanismul.
De fapt Ungaria anilor 1867-1918 maimuțărește slugarnic și lamentabil politica Prusiei față de polonezi. Iată câteva spicuiri din documentul german, document programatic plagiat de politica hungaristă, avândul ca autor pe Hans Delbruck, intitulat Die Polenfrage. Se poate cita:
"..Ideile după care germarii, care posedă un desvoltat sentiment național, se orientează astazi în chestiunea poloneză, s-ar putea formula cam în felul urmator: polonezii sunt cetățeni pe care nu ne putem bizui niciodată. Ei râvnesc să refacă un mare imperiu polon și trebuie s-o facă dacă vor să rămână credincioși nationalității lor. Ei sunt prusieni cu termen. Noi trebuie să căutăm să micșorăm pericolul care reiese pentru Germania din acest fapt, combătând polonismul în orice chip. Limba germană și germanismul trebuie să fie promovate în provinciile polone prin școli germane, prin limba oficială germană, precum și prin funcționari germani... Recruții polonezi trebuie sa fie însumati în regimente germane...
Toate aspirațiile poloneze trebuie sa fie aspru reprimate de guvern... O colonizare sistematică trebuie să ducă coloniștii germani și anume țărani, în ținuturile poloneze."
   Rezultatele germanizării forțate în Posen și Prusia Occidentală, ca și ale maghiarizării forțate în Banat, Crișana și Transilvania au fiost invers proporționale cu investițiile și eforturile stăpânitorilor vremelnici.
Profesorul german Brockh analizand raportul dintre germani și polonezi în provinciile mai sus amintite între anii 1881-1890, publica în Preussische Jahrbucher - septembrie 1899 rezultatul studiilor sale: în districtul Bromberg polonezii au crescut cu 4,5% față de germani, iar în districtul Posen, cu 7%.
   Balogh Pal, unul dintre cei mai mari etnografi unguri, spunea în legătură cu rezultatele maghiarizării forțate: ."..Maghiarii au câstigat 261 comune și au pierdut 456, prin urmare au înregistrat o pierdere de 195 comune. Cele mai multe le-au cucerit de la slovaci, cele mai multe le-au pierdut printre șvabii din Baranya și românii din Transilvania... Cu un castig încheie bilanțul în primul rând românii, după ei slovacii, apoi germanii."
   Coloniile unguresti masive din Banat, create cu cheltuieli zdrobitoare pentru stat au sucombat lamentabil. Parte din colonisti s-au romanizat, parte s-au împrăștiat, întorcându-se la locurile de baștină.
Gazeta Egyetertes a kossuthiștilor, din iunie 1904 declara: "..Cei mai mulți dintre coloniștii maghiari n-au restituit statului de 7-12 ani nici un ban, nici din capital și nici măcar din dobândă. Cei mai mulți dintre coloniștii care au fost aduși in mijlocul nationalităților, părăsesc coloniile, căci nu pot rezista."
Gustav Beksits în Budapesti Hirlap, din 12 mai 1904 relata: .".Este un pericol, și încă unul ingrijorător, faptul că românimea se întinde și câștigă teren nu numai în comitatele Bistrița-Năsăud, Făgăraș, Turda-Arieș, ci ei dau un asalt încununat cu succes și comitatului Trei Scaune, una din cele mai puternice fortărețe maghiaro-secuiești..".
Sentința definitivă în procesul hungarismului de maghiarizare forțată l-a dat istoria. (articolul aparţine lui Radu Theodoru din lucrarea Urmaşii lui Atilla).