Circul
Flaminius a fost o vastă suprafață circulară, care conținea o mică pistă de
curse. Era rezervat jocurilor misterioase și s-a îmbogățít, de-a lungul timpului cu diverse alte
clădiri și monumente. Era situat la extremitatea sudică a Câmpului lui Marte,
în apropiere de Tibru, ca entitate urbanistică puțin prelucrată. El a fost amenajat de către Caius Flaminius Nepos, în
anul 221 e.A, cel care a construit și Via Flaminia (de mai multe ori consul și
censor).
La
începutul existenței sale, circul se prezenta ca o potcoavă cu o lungime în jur de 500 de
metri, care se întindea pe câmpurile Flaminia. Pe parcursul sec.al 2-lea e.A,
acest spațiu vast a început a fi invadat de construcții și monumente. La
începutul sec.al 3-lea e.N singurul spațiu deschis rămăsese o mică piață în
centru, lungă de circa 300 de metri, unde aveau loc jocurile publice (ludi).Circul Flaminius nu a putut rivaliza niciodată cu mult mai marele Circus Maximus, acesta nefiind numai loc de divertisment. El adăpostea consilile plebeiene și era punctul de plecare al cortegiilor triumfale. Jocurile plebeiene, au fost inagurate, în anul 216 e.A, tot de Caius Flaminius Nepos și derulau aici, ca și jocurile seculare.
Către începutul perioadei imperiale, Circul Flaminius a pierdut treptat rolul de circ, devenind o simplă piaţă şi apoi o piaţă comercială.
In
anul 2 e.N, circul a fost inundat parţial pentru măcelul a 36 de crocodili,
pentru comemorarea construcției Forum-ului lui Augustus. In anul 9 e.N,
Augustus a rostit aici un Laudatio
pentru Drusus. Circul acesta era lipsit de scaune, sau tribune permanente,
neavând nici structuri înconjurătoare permanente în jurul pistei de curse.
Există
o dezbatere pentru a se stabili dacă Circul Flaminius a fost utilizat pentru curse
de care. Strabon nu a lăsat nici o mențiune despre activități ecvestre aici.
Valerius Maximus a afirmat că jocurile plebeiene (Plebeii Ludi) au avut loc numai
în acest loc public, dar nu există alte surse. Totuși, Titus Livius, Varron și
Antoninus Pius au amintit de unele alte forme de Ludi în acest circ, foarte probabil fiind vorba de Taurii Ludi, jocuri în onoarea zeilor
Infernului. Acele jocuri misterioase aveau loc numai în Circul Flaminius, ceea
ce sugerează că ele erau legate simbolic de acest loc și nu puteau fi mutate
către un alt circ. Mai putea fi vorba și de curse de cai, nu de care, ci de
curse cu călăreți individuali care aveau spațiu să ocolească potourile.
In
vecinătatea Cicului Flaminius existau alte numeroase structuri. Templul
Pietas era îngropat sub o latură de sud-est a forului Holiotorium. Templul lui
Marte era situat în nord-vest. Prin anul 220 e.N existau, probabil, șase temple, dintre care unul dedicat lui Apollo
şi altul lui Neptun. In anul 15 e.N au fost ridicate statui ale lui Augustus
divinul, de către Caius Norbanus Flaccus. Intre Teatrul lui Pompeius, aflat în
vecinătate, la vest și Circul Flaminius se găsea Porticul Octavia, construit de
Gnaeus Octavius, în 168 e.A, după victoria navală asupra lui Perseus al
Macedoniei. Acest portic nu a avut nimic comun cu Porticul de marmură construit de Augustus
mult mai târziu, în onoarea surorii sale Octavia, pentru un timp soţie a
triumvirului Marcus Antonius- Porticul Octaviei.
Circul
Flaminius a căzut în ruină pe parcursul sec.al IV-lea e.N.
Atâta
timp cât a existat s-a bucurat de notorietate, astfel că Augustus a acordat
numale lui la Regio IX, atunci când a conceput o nouă împărţire urbanistică a
Romei.