ROMA - CIRCUS FLAMINIUS

    

         Circul Flaminius a fost o vastă suprafață circulară, care conținea o mică pistă de curse. Era rezervat jocurilor misterioase și s-a îmbogățít, de-a lungul timpului cu diverse alte clădiri și monumente. Era situat la extremitatea sudică a Câmpului lui Marte, în apropiere de Tibru, ca entitate urbanistică puțin prelucrată. El a fost amenajat de către Caius Flaminius Nepos, în anul 221 e.A, cel care a construit și Via Flaminia (de mai multe ori consul și censor).

          La începutul existenței sale, circul se prezenta ca o potcoavă cu o lungime în jur de 500 de metri, care se întindea pe câmpurile Flaminia. Pe parcursul sec.al 2-lea e.A, acest spațiu vast a început a fi invadat de construcții și monumente. La începutul sec.al 3-lea e.N singurul spațiu deschis rămăsese o mică piață în centru, lungă de circa 300 de metri, unde aveau loc jocurile publice (ludi).
          Circul Flaminius nu a putut rivaliza niciodată cu mult mai marele Circus Maximus, acesta nefiind numai loc de divertisment. El adăpostea consilile plebeiene și era punctul de plecare al cortegiilor triumfale. Jocurile plebeiene, au fost inagurate, în anul 216 e.A, tot de Caius Flaminius Nepos și derulau aici, ca și jocurile seculare.
Către începutul perioadei imperiale, Circul Flaminius a pierdut treptat rolul de circ, devenind o simplă piaţă şi apoi o piaţă comercială.

In anul 2 e.N, circul a fost inundat parţial pentru măcelul a 36 de crocodili, pentru comemorarea construcției Forum-ului lui Augustus. In anul 9 e.N, Augustus a rostit aici un Laudatio pentru Drusus. Circul acesta era lipsit de scaune, sau tribune permanente, neavând nici structuri înconjurătoare permanente în jurul pistei de curse.

         Există o dezbatere pentru a se stabili dacă Circul Flaminius a fost utilizat pentru curse de care. Strabon nu a lăsat nici o mențiune despre activități ecvestre aici. Valerius Maximus a afirmat că jocurile plebeiene (Plebeii Ludi) au avut loc numai în acest loc public, dar nu există alte surse. Totuși, Titus Livius, Varron și Antoninus Pius au amintit de unele alte forme de Ludi în acest circ, foarte probabil fiind vorba de Taurii Ludi, jocuri în onoarea zeilor Infernului. Acele jocuri misterioase aveau loc numai în Circul Flaminius, ceea ce sugerează că ele erau legate simbolic de acest loc și nu puteau fi mutate către un alt circ. Mai putea fi vorba și de curse de cai, nu de care, ci de curse cu călăreți individuali care aveau spațiu să ocolească potourile.

In vecinătatea Cicului Flaminius  existau alte numeroase structuri. Templul Pietas  era îngropat sub o latură  de sud-est a forului Holiotorium. Templul lui Marte era situat în nord-vest. Prin anul 220 e.N existau, probabil, șase  temple, dintre care unul dedicat lui Apollo şi altul lui Neptun. In anul 15 e.N au fost ridicate statui ale lui Augustus divinul, de către Caius Norbanus Flaccus. Intre Teatrul lui Pompeius, aflat în vecinătate, la vest și Circul Flaminius se găsea Porticul Octavia, construit de Gnaeus Octavius, în 168 e.A, după victoria navală asupra lui Perseus al Macedoniei. Acest portic nu a avut nimic comun cu Porticul de marmură construit de Augustus mult mai târziu, în onoarea surorii sale Octavia, pentru un timp soţie a triumvirului Marcus Antonius- Porticul Octaviei.

Circul Flaminius a căzut în ruină pe parcursul sec.al IV-lea e.N.

Atâta timp cât a existat s-a bucurat de notorietate, astfel că Augustus a acordat numale lui la Regio IX, atunci când a conceput o nouă împărţire urbanistică a Romei.