ROMA V - BISERICA SANTA CONSTANZA



Santa Constanza - interior

Lângă marea bazilică ridicată de Constantin I-ul cel Mare în memoria Sfintei Agnes, pe Via Namentana, în primul sfert al sec. al 4-lea e.N, a fost construit şi un edificiu cu destinaţie de mausoleu pentru familia împăratului. In acest mausoleu au fost înmormântate fiicele Constantina şi Helena ale împăratului. Constantina a murit în anul 354 e.N., iar Helena, soţia împăratului Iulianus (361-363 e.N.) a murit în anul 360 e.N.

Deoarece în deceniul al treilea al sec. al 4-lea Constantin I-ul decisese deja să mute capitala de la Roma la Bizantium, pe malul Bosforului, este probabil ca mausoleul să fi fost edificat după moartea sa, survenită în anul 337 e.N., din iniţiativa fiicelor, sau a fiului şi urmaşului său Constantius al II-lea, prin deceniile 4 şi 5 ale aceluiaşi secol.

In mod asemănător, mausoleul Sfintei Helena, mama lui Constantin I-ul cel Mare, a fost înălţat de fiul său la Roma, pe Via Labicana, în preajma bisericii sfinţilor Marcellin şi Petru (Marcellino e Pietro). Helena a murit în 329 e.N. la Nicomedia şi la început a fost înmormântată la Constantinopol. Apoi a fost mutată la Roma într-un mausoleu magnific.

In perioada imperială romană s-a optat pentru mausolee cu plan circular. Unele dintre ele au fost transformate de creştini în biserici, precum Catedrala de la Split, provenind de la Diocletianus şi biserica Sfântul Gheorghe de la Thessalonic, provenind de la Galerius. Creştinii au adoptat planul circular, sau octogonal (apropiat de circular) pentru baptiserii.

Transformarea mausoleului în biserică s-a făcut, cu probabilitate prin sec. al 13-lea (1254), deci după aproape un mileniu. Numele dat bisericii a avut la bază o confuzie legată de numele fiicei Constantina a celui ce a dat libertate creştinismului în Imperiul Roman, pentru că în realitate nu este cunoscută nici o martiră cu numele de Constaza.

Datorită trecutului său de monument imperial funerar şi datorită vechimii de peste un mileniu şi jumătate, biserica Santa Constanza are o valoare cu totul specială între monumentele creştine ale Romei. Structura zidirii antice transmite mister şi spiritualitate paleocreştină cu toate că edificiul a devenit biserică în evul mediu de mijloc.

Edificiul este o rotondă precedată de un vestibul oval îngust şi alungit. Rotonda este compusă din două zidiri circulare concentrice. Zidirea circulară interioară poartă o cupolă aşezată pe un tambur intermediar înalt. Tamburul este aşezat pe un cerc cu coloane jumelate (12 perechi) şi legate cu arcade elegante. Imprejur, între cercul coloanelor şi cel exterior se formează o galerie circulară boltită care poartă încă decoraţia în mozaic din sec. al 4-lea e.N, mărturie a artei acelor timpuri de după domnia lui Constantin cel Mare. Divizată în panouri, decoraţia boltei este acoperită cu o multitudine de subiecte pe un fond luminos. Pe lângă motivele antice s-au adăugat în epoci necunoscute (probabil după sec. al 13-lea) tablouri cu conţinut creştin în nişele laterale.

Biserica Santa Constanza se găseşte în prezent într-o stare aproape similară cu cea din momentul construcţiei. Unele dintre mozaicuri au suferit deteriorări minore, iar altele o restaurare incorectă. Nu s-a mai păstrat decoraţia cupolei, dar din fericire s-au făcut desene în sec. al 16-lea, întocmite pentru reconstruire şi examinare.

Celor douăsprezece perechi de coloane de la parter le corespund douăsprezece ferestre străpunse în tamburul ce susţine cupola. In acest fel, spaţiul de jos este obscur şi misterios în timp ce spaţiul superior este luminos şi plin de speranţă. Parcă se despart două lumi.

Sarcofagul Constantinei era aşezat exact sub boltă, unde astăzi se găseşte altarul creştin.

in nişa opusă intrării se află astăzi o copie a minunatului sarcofag al Constantinei. Sarcofagul original, din porfir roşu, este păstrat astăzi la Vatican. Culoarea roşu-vişiniu a pietrei dure face legătura cu demnitatea imperială. Această piatră a fost păstrată de romani pentru a fi folosită numai de familia imperială. Tot în Muzeul Vatican a ajuns astăzi şi sarcofagul maiestuos din profir roşu al Sfintei Helena.

Santa Constaza - mozaic în galeria laterală

Biserica Santa Constanza este unul dintre monumentele antice cele mai bine păstrate din Roma.