MAUSOLEUL DE LA MĂRĂȘEȘTI - MONUMENT NAȚIONAL BBB X

         

Mausoleul de la Mărășești - Monumentul Eroilor din Războiul de Intregire Națională se află la kilometrul 202 pe drumul național ce leagă orașul Focșani de Adjud, pe locul în care, în vara anului 1917, s-a desfășurat glorioasa bătălie de la Mărășești.

 Mausoleul de la Mărășești este cel mai impunător din țară și printre cele mai maiestuoase, de acest fel, din Europa, fiind un monument dedicat eroilor români din  Primului Război Mondial.

Pe câmpiile de luptă de la Mărășești armata română a ținut piept atacurilor armatei inamice, care voia să străpungă poarta Moldovei pe la Mărășești. Răspunsul a venit cu o forță de nezdruncinat: "Nici pe aici nu se trece!". Cuvintele "Pe aici nu se trece" fuseseră rostite în toamna anului anterior, 1916, la trecătoarea Oituz. Intre 21 iulie-21 august 1917 la Mărășești și în împrejurimi armata română a obținut o strălucitoare și răsunătoare victorie.

 In confruntările de la Mărășești au pierit 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români. Actualmente mausoleul adăpostește 5.073 de soldați și ofițeri în 154 de cripte individuale și 9 cripte comune de pe 18 culoare.

Mausoleul de la Marasesti - "Intru slava eroilor neamului"

In memoria celor care și-au jertfit viața în luptele de la Mrășești, s-a înălțat Mausoleul "Intru slava eroilor neamului", cum stă scris pe frontispiciul acestuia. Inițiativa construirii Mausoleului Eroilor a aparținut Societatii Ortodoxe Nationale a Femeilor Române în cadrul Congresului din data de 8 iunie 1919.

La data de 8 octombrie 1919 s-a fixat locul unde urma să se înalțe Biserica Neamului, pamantul pe care avea sa se ridice Mausoleul fiind donat in anul 1921 de catre Georges Ulise Negropontes.

Monumentul, printre cele mai importante de acest fel din Europa, a fost realizat după planurile arhitecților George Cristinel si Constantin Pomponiu - castigatori ai concursului de proiecte și premiați cu 40.000 de lei aur - între anii 1923-1938 si a fost inaugurat in mod oficial oficial la data de 18 septembrie 1938.

                                    

 Piatra de temelie s-a pus în data de 6 august 1923. La data de 28 septembrie 1924 s-au inaugurat criptele in prezența Reginei Maria si a unor personalități ale timpului.  Lucrările s-au reluat după 12 ani, in anul 1936.

 In vara anului 1924 a început reînhumarea osemintelor ostașilor cazuți pe câmpul de luptă în criptele mausoleului, iar în august s-au depus osemintele Generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Romane pe timpul luptelor de la Mărășești.

Dupa 12 ani de la inaugurarea criptelor, in anul 1936, s-au reluat lucrarile de zidire la "Cupola Gloriei" ale carei basoreliefuri au fost sculptate de catre Cornel Medrea si Ion Jalea , acestea redand diferite episoade din timpul crancenelor batalii de la Marasesti. Pictura interioara a fost executata de catre Eduard Saulescu.

 

La data de 18 septembrie 1938, în prezența Regelui Carol al II-lea, s-a desfășurat ceremonia inaugurării Mausoleului. 

 Tot în anul 1938, cu prilejul inaugurării, a fost emisă o medalie jubiliară, cu diametrul de 60 de milimetri, în trei variante: aur, argint și bronz. Pe aversul medaliei se aflau efigiile regilor Ferdinand I (în dreapta) și Carol al II-lea (în stanga), față în față, iar în mijloc, dedesubt, se află stema Regatului României. Pe revers, în mijloc, este infățișat Mausoleul Eroilor de la Mărășești.

 Pe frontispiciul Mausoleului s-au înscris și numele localiților unde s-au purtat principalele bătălii de pe frontul românesc.

Mausoleul de la Marasesti - stabilirea Eroului Necunoscut

In anul 1923, în fața Mausoleului, a fost stabilit Eroul necunoscut de către un copil de trupă. Tatăl băiatului murise în Primul Război Mondial, fiind unul dintre miile de eroi necunoscuți. După ce și mama lui a murit, băiatul a fost crescut lângă Regimentul din Craiova. Pentru că a fost cel mai bun elev din promoție, elevul Săndulescu a fost desemnat să aleagă eroul necunoscut.

In fața Mausoleului au fost aduse 10 sicrie cu câte un erou necunoscut din fiecare zonă istorică a României. Băiatul s-a oprit in fața sicriului din Oltenia. Se pare că ar fi spus: "Acesta este tatăl meu".

 Acel sicriu a fost transportat în Parcul Carol din București, unde a rămas până în 1958, când a fost construit Mausoleul Eroilor Comunisti, apoi dus din nou la Mărășești și îngropat în fața Mausoleului.

 In anul 1993, sicriul a fost scos din criptă și depus pentru o lună și patru zile în Mausoleu, iar cripta, mutată in Parcul Carol. In luna septembrie a anului 1993, Eroul Necunoscut a ajuns din nou în Capitală, unde se afla și acum în parcul Carol I, în fața Mausoleului Eroilor Comuniști.

Mausoleul de la Mărășești - "Cupola Gloriei" și "Culoarul Cavalerilor"

Construit din beton armat, placat cu blocuri de andezit de Deva, Mausoleul are o formă circulară, 30 de metri înălțime și 40 de metri în diametru. Partea superioară a monumentului este terminată cu o cupolă, numită "Cupola gloriei", a cărei bază este flancată de patru vulturi din granit de Deva, înconjurată de o imensă friză in basorelief, cu o suprafața totală de 100 de metri patrati.

Trei terase suprapuse conduc spre intrarea în cupolă, care este decorată în interior cu o pictură în frescă creată de pictorul Eduard Săulescu. La parterul impresionantului monument se află criptele care adăpostesc osemintele soldaților si ofițerilor români.

In centrul mausoleului este depus sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la 21 iulie 1919. Generalul Eremia Grigorescu fost decorat cu Steaua României și Ordinul Sfântul Gheorghe și Sfânta Ana al Țarului Rusiei, a fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare și a primit o sabie de samurai având gravate cuvintele "Pe aici nu se trece!".

 Pe "Culoarul Cavalerilor", alături de maiorul mitralior Grigore Ignat, sau locotenentul Gabriel Pruncu, se află și mormântul Mariucăi Zaharia, copila de 12 ani din Haret care a ajutat armata română, transmițând din nucul aflat in spatele casei date despre înaintarea nemților, până în momentul în care a fost doborâtă de glonțul unui lunetist neamț.

 In incinta mausoleului a fost amenajat, într-o clădire separată, un muzeu al luptelor desfășurate pe aceste locuri, care oferă vizitatorului imagini foto-documentare, armament și echipament militar din dotarea armatei române la vremea respectivă, obiecte personale ale Ecaterinei Teodoroiu, cazută în timpul luptelor desfașurate pe valea Sușiței.

La etajul superior se află o rotondă în care sunt așezate, în mod simbolic, drapelele unităților române participante la bătălia de la Mărășești.

Se spune ca Mausoleul de la Mărășești impune un respect atât de mare, încât însuși Hitler, în momentul în care aviația aliaților bombarda Valea Prahovei și amenința Moldova, i-a cerut lui Antonescu să trimită la Mărășești două subunități de artilerie antiaeriană care să apere Mausoleul.