In cartea “Fără drept de înapoiere în ţară”, Jaques Vergotii (dreapta) povesteste ca, in 1947, a predat directorului unei banci din Elvetia picturi care nu apartineau familiei regale.
Acest lucru s-a intimplat in timpul unei scurte opriri la Zürich a Regele Mihai si a Reginei-mama Elena, in drumul lor spre Londra, la nunta Reginei Elisabeta a Marii Britanii
Propaganda comunista a acreditat ideea ca fostul suveran a parasit tara intr-un tren plin cu aur si alte bogatii. De partea cealalta, istoricii promonarhisti afirmau ca Regele Mihai nu a fost lasat sa scoata din tara nimic din averea personala si ca a trait modest, in exil. Fostul suveran a pastrat intotdeauna discretia fata de acest subiect, motiv pentru care au aparut mereu, pe diverse canale, crimpeie de informatii controversate. In ziarul de ieri am prezentat povestea disparitiei misterioase a 42 de tablouri din Colectia Coroanei, la sfirsitul anilor ‘40. Trei dintre aceste tablouri au fost identificate de scriitorul Petru Romosan in colectii din strainatate. Scriitorul Mihai Pelin afirma, citind documente
Guvernul condus de colectionarul de tablouri Adrian Nastase a depus la Parlament, pe finalul mandatului, un proiect de lege pentru clarificarea situatiei proprietatilor Casei Regale. Noul Parlament, format dupa alegerile din noiembrie 2004, a aminat discutarea proiectului de lege la sugestia ministrului delegat pentru relatia cu parlamentul, Bogdan Olteanu, pina la completarea documentatiei. Daca legea va fi adoptata in varianta propusa de PSD, statul roman va intimpina greutati in recuperarea celor 42 de tablouri din Colectia Regala. Articolul 5 din actualul proiect de lege cuprinde o chichita juridica, care poate anula pentru totdeauna posibilitatea recuperarii tablourilor: "O data cu solutionarea notificarilor si actiunilor in justitie prevazute in anexa nr. 4, potrivit procedurilor in vigoare la data formularii lor, se sting orice obligatii reciproce dintre statul roman si fostul suveran al Romaniei, Mihai I".
Proiectul de lege propus de guvernul Nastase mai prevede plata unei despagubiri in valoare de 30 de milioane de euro pentru Domeniul Peles si restituirea in natura a Casei Cavalerilor, aflata pe fostul domeniu Peles. De asemenea, Regele Mihai poate folosi pe durata vietii Palatul Elisabeta, ca resedinta regala, si are acces la palatele Peles si Pelisor pentru diverse actiuni publice.
De Palatul Elisabeta pot beneficia, pe durata vietii, si Principesa Margareta alaturi de sotul ei, Principele Radu Duda. Daca pina in 1996 Regele Mihai se putea considera "persona non-grata" pentru regimul Iliescu, dupa 2000 relatiile acestuia cu PSD-ul s-au schimbat radical. Proiectul de lege privind reglementarea situatiei juridice a bunurilor care au apartinut fostului suveran nu este singurul act de "prietenie" intre Adrian Nastase si Regele Mihai. Principele Radu Duda, ginerele Regelui Mihai, a fost numit consilierul lui Adrian Nastase. Dupa 2000, fostul suveran a avut o relatie aproape cordiala atit cu Ion Iliescu, cit si cu Adrian Nastase, participind alaturi de acestia la numeroase actiuni publice.
Testamentul lui Carol I confirma ca tablourile erau ale Romaniei
Jaques Vergotii, fostul ofiter de ordonanta al Regelui Mihai pina in 1948, apoi profesor de istorie la o universitate din Statele Unite ale Americii, pomeneste in cartea "Fara drept de inapoiere in tara", editata in anul 2000 de editura Albatros, despre tablourile disparute. Jaques Vergotii povesteste ca a predat, in 1947, tablourile lui A. Lang, directorului bancii UBS din Elvetia. Acest lucru s-a intimplat in timpul unei scurte opriri la Zürich a Regele Mihai si a Reginei-mama Elena in drumul lor spre Londra, la nunta Reginei Elisabeta. Fostul ofiter de ordonanta al Regelui mai relateaza despre un lucru putin cunoscut: faptul ca pe linga resedinta de la Versoix, fostul suveran mai detine si o proprietate in Statele Unite ale Americii, mai precis in Palm Beach, Florida.
Cele 42 de tablouri de mare valoare, disparute dupa 1947, au facut parte din Colectia Coroanei Romane, constituita in perioada domniei Regelui Carol I si cuprinzind in total 212 picturi. Tablourile erau expuse in resedintele Casei Regale din Bucureşti
Un an mai tirziu, in testamentul sau, Regele Carol I preciza. "Galeria mea de tablouri, cum este descrisa in catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va ramine pentru totdeauna si in intregul sau in tara, ca proprietate a Coroanei Romaniei."
In anul 1939, in timpul domniei lui Carol al II-lea, istoricul de arta Alexandru Busuioceanu a reactualizat catalogarea Colectiei Coroanei, facind o distinctie clara intre tablourile din aceasta colectie, considerate bun public, si cele ale familiei regale, considerate bun privat. Istoricul Busuioceanu a insistat la acea vreme pe caracterul public al lucrarilor din catalogul facut de el: "Prezentul catalog cuprinde colectia de tablouri, aflata azi in mai multe palate si castele regale din Bucuresti, Cotroceni, Sinaia si Bran. Gasim, pe linga tablourile descrise in catalogul Bachelin, pe cele care au intrat in colectie dupa 1898. Trebuie precizat faptul ca tablourile inregistrate in acest catalog au o situatie juridica speciala. Conform Testamentul Regelui Carol I a Romaniei ele constituie colectia Coroanei, celelalte tablouri sint proprietatea familiei regale".
Picturile ramase sint expuse in diverse muzee
Tablourile din Colectia Coroanei care nu au fost scoase din tara se afla expuse in diverse muzee. Majoritate pot fi vazute la Muzeul National de Arta al Romaniei. Conform estimarii sefului Biroului de arta europeana de la Muzeul National de Arta, Octav Boicescu, peste 80 la suta dintre tablourile care au apartinut Colectiei Coroanei, si au ramas in tara, sint expuse in diverse locatii, restul de 20a fiind depozitate. Directorul Muzeului National de Arta, Roxana Teodorescu a confirmat faptul ca, in afara de cele 42 de tablouri disparute, restul picturilor se afla in colectii din tara.
Potrivit scriitorului Mihai Pelin, care citeaza documente de arhiva, cele 42 de tablouri lipsa, din totalul de 212 cit cuprindea Colectia Coroanei, au fost scoase din tara de Regele Mihai. In noiembrie 1947, cu o luna inainte de abdicarea sa, fostul suveran ar fi transportat picturile in masinile personale cu care s-a deplasat in Marea Britanie, la nunta Reginei Elizabeta. Contactati de "Evenimentul zilei", reprezentantii Casei Regale au refuzat sa faca orice comentariu in legatura cu acest subiect.
Lista tablourilor disparute
"Madona si pruncul" de Francesco Raibolini, zis Francia; "Aparitia Fecioarei" de Raffaelino de Garbo; "Adoratia pruncului Isus" de Antonio Allegri, zis Corregio; "Rastignirea" de Polidoro Caldara da Caravaggio; "Concert de ingeri" de Domenico Zampieri zis Domenichino; "Scena cimpeneasca" de Tintoretto; "Sfintul Ieronim" de TizianoVecellio; "Sfinta Treime" de George Pencz; "Marina" de Salvaore Rosa ( doua bucati); "Peisaje" de Andreea Locatelii (doua bucati); "Gloria Sfintei Fecioare" de Paolo Caliari, zis Veronesse; "Bunul Samaritean" de Adam Elzheimer; "Peisaj" de Jean-Henri Roos; "Isus in fata lui Pilat" de Hubert Goltzius cel Batrin; "Portretul unui cavaler spaniol" de Anthonis Van Dashorst Moor zis Antonio Moro; "Arta inspirata de Amor" de Frans Floris; "Glorificarea Fecioarei" de Frans Franck; "Scena Taraneasca" de Cornelis Molenaer; "Peisaj" de Jan Brueghel; "Portretul unei tinere femei" de Michael Jansz Van Mierevelt; "Flagerarea" de Anthonis Van Dyck; "Schita" de Frans Snyders; "Aparitia ingerului in fata cibanilor de la Bethleem" si "Cap de batrin" de Rembrandt Harmensz van Rijn; "Peisaj" de Willem Heusch; "Peisaj" de Jan van Goyen; "La vinatoare" de Albert Cuyp; "Peisaj" de Meindhert Hobbema; "Un buchet" de Jan van Huysum; "Portretul lui Giacomo Bosio", "Hristos purtind crucea", "Sinta Familie", "Hristos isi ia ramas bun de la mama lui", "Don Carlos pe cal" si "Sfintul Sebastian" de Domenico Theotokopoulos, zis El greco; "Adormirea Fecioarei" de Francisco Zurbaran; "Portretul unui general calare" de Diego Rodriguez de Silva y Velazqez; "Peisaj" de Claude Gellee, zis Le Lorrain; "Portretul lui Gluk" de Jean-Baptiste Greuze.
Propaganda comunista a acreditat ideea ca fostul suveran a parasit tara intr-un tren plin cu aur si alte bogatii. De partea cealalta, istoricii promonarhisti afirmau ca Regele Mihai nu a fost lasat sa scoata din tara nimic din averea personala si ca a trait modest, in exil. Fostul suveran a pastrat intotdeauna discretia fata de acest subiect, motiv pentru care au aparut mereu, pe diverse canale, crimpeie de informatii controversate. In ziarul de ieri am prezentat povestea disparitiei misterioase a 42 de tablouri din Colectia Coroanei, la sfirsitul anilor ‘40. Trei dintre aceste tablouri au fost identificate de scriitorul Petru Romosan in colectii din strainatate. Scriitorul Mihai Pelin afirma, citind documente
Guvernul condus de colectionarul de tablouri Adrian Nastase a depus la Parlament, pe finalul mandatului, un proiect de lege pentru clarificarea situatiei proprietatilor Casei Regale. Noul Parlament, format dupa alegerile din noiembrie 2004, a aminat discutarea proiectului de lege la sugestia ministrului delegat pentru relatia cu parlamentul, Bogdan Olteanu, pina la completarea documentatiei. Daca legea va fi adoptata in varianta propusa de PSD, statul roman va intimpina greutati in recuperarea celor 42 de tablouri din Colectia Regala. Articolul 5 din actualul proiect de lege cuprinde o chichita juridica, care poate anula pentru totdeauna posibilitatea recuperarii tablourilor: "O data cu solutionarea notificarilor si actiunilor in justitie prevazute in anexa nr. 4, potrivit procedurilor in vigoare la data formularii lor, se sting orice obligatii reciproce dintre statul roman si fostul suveran al Romaniei, Mihai I".
Proiectul de lege propus de guvernul Nastase mai prevede plata unei despagubiri in valoare de 30 de milioane de euro pentru Domeniul Peles si restituirea in natura a Casei Cavalerilor, aflata pe fostul domeniu Peles. De asemenea, Regele Mihai poate folosi pe durata vietii Palatul Elisabeta, ca resedinta regala, si are acces la palatele Peles si Pelisor pentru diverse actiuni publice.
De Palatul Elisabeta pot beneficia, pe durata vietii, si Principesa Margareta alaturi de sotul ei, Principele Radu Duda. Daca pina in 1996 Regele Mihai se putea considera "persona non-grata" pentru regimul Iliescu, dupa 2000 relatiile acestuia cu PSD-ul s-au schimbat radical. Proiectul de lege privind reglementarea situatiei juridice a bunurilor care au apartinut fostului suveran nu este singurul act de "prietenie" intre Adrian Nastase si Regele Mihai. Principele Radu Duda, ginerele Regelui Mihai, a fost numit consilierul lui Adrian Nastase. Dupa 2000, fostul suveran a avut o relatie aproape cordiala atit cu Ion Iliescu, cit si cu Adrian Nastase, participind alaturi de acestia la numeroase actiuni publice.
Testamentul lui Carol I confirma ca tablourile erau ale Romaniei
Jaques Vergotii, fostul ofiter de ordonanta al Regelui Mihai pina in 1948, apoi profesor de istorie la o universitate din Statele Unite ale Americii, pomeneste in cartea "Fara drept de inapoiere in tara", editata in anul 2000 de editura Albatros, despre tablourile disparute. Jaques Vergotii povesteste ca a predat, in 1947, tablourile lui A. Lang, directorului bancii UBS din Elvetia. Acest lucru s-a intimplat in timpul unei scurte opriri la Zürich a Regele Mihai si a Reginei-mama Elena in drumul lor spre Londra, la nunta Reginei Elisabeta. Fostul ofiter de ordonanta al Regelui mai relateaza despre un lucru putin cunoscut: faptul ca pe linga resedinta de la Versoix, fostul suveran mai detine si o proprietate in Statele Unite ale Americii, mai precis in Palm Beach, Florida.
Cele 42 de tablouri de mare valoare, disparute dupa 1947, au facut parte din Colectia Coroanei Romane, constituita in perioada domniei Regelui Carol I si cuprinzind in total 212 picturi. Tablourile erau expuse in resedintele Casei Regale din Bucureşti
Un an mai tirziu, in testamentul sau, Regele Carol I preciza. "Galeria mea de tablouri, cum este descrisa in catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va ramine pentru totdeauna si in intregul sau in tara, ca proprietate a Coroanei Romaniei."
In anul 1939, in timpul domniei lui Carol al II-lea, istoricul de arta Alexandru Busuioceanu a reactualizat catalogarea Colectiei Coroanei, facind o distinctie clara intre tablourile din aceasta colectie, considerate bun public, si cele ale familiei regale, considerate bun privat. Istoricul Busuioceanu a insistat la acea vreme pe caracterul public al lucrarilor din catalogul facut de el: "Prezentul catalog cuprinde colectia de tablouri, aflata azi in mai multe palate si castele regale din Bucuresti, Cotroceni, Sinaia si Bran. Gasim, pe linga tablourile descrise in catalogul Bachelin, pe cele care au intrat in colectie dupa 1898. Trebuie precizat faptul ca tablourile inregistrate in acest catalog au o situatie juridica speciala. Conform Testamentul Regelui Carol I a Romaniei ele constituie colectia Coroanei, celelalte tablouri sint proprietatea familiei regale".
Picturile ramase sint expuse in diverse muzee
Tablourile din Colectia Coroanei care nu au fost scoase din tara se afla expuse in diverse muzee. Majoritate pot fi vazute la Muzeul National de Arta al Romaniei. Conform estimarii sefului Biroului de arta europeana de la Muzeul National de Arta, Octav Boicescu, peste 80 la suta dintre tablourile care au apartinut Colectiei Coroanei, si au ramas in tara, sint expuse in diverse locatii, restul de 20a fiind depozitate. Directorul Muzeului National de Arta, Roxana Teodorescu a confirmat faptul ca, in afara de cele 42 de tablouri disparute, restul picturilor se afla in colectii din tara.
Potrivit scriitorului Mihai Pelin, care citeaza documente de arhiva, cele 42 de tablouri lipsa, din totalul de 212 cit cuprindea Colectia Coroanei, au fost scoase din tara de Regele Mihai. In noiembrie 1947, cu o luna inainte de abdicarea sa, fostul suveran ar fi transportat picturile in masinile personale cu care s-a deplasat in Marea Britanie, la nunta Reginei Elizabeta. Contactati de "Evenimentul zilei", reprezentantii Casei Regale au refuzat sa faca orice comentariu in legatura cu acest subiect.
Lista tablourilor disparute
"Madona si pruncul" de Francesco Raibolini, zis Francia; "Aparitia Fecioarei" de Raffaelino de Garbo; "Adoratia pruncului Isus" de Antonio Allegri, zis Corregio; "Rastignirea" de Polidoro Caldara da Caravaggio; "Concert de ingeri" de Domenico Zampieri zis Domenichino; "Scena cimpeneasca" de Tintoretto; "Sfintul Ieronim" de TizianoVecellio; "Sfinta Treime" de George Pencz; "Marina" de Salvaore Rosa ( doua bucati); "Peisaje" de Andreea Locatelii (doua bucati); "Gloria Sfintei Fecioare" de Paolo Caliari, zis Veronesse; "Bunul Samaritean" de Adam Elzheimer; "Peisaj" de Jean-Henri Roos; "Isus in fata lui Pilat" de Hubert Goltzius cel Batrin; "Portretul unui cavaler spaniol" de Anthonis Van Dashorst Moor zis Antonio Moro; "Arta inspirata de Amor" de Frans Floris; "Glorificarea Fecioarei" de Frans Franck; "Scena Taraneasca" de Cornelis Molenaer; "Peisaj" de Jan Brueghel; "Portretul unei tinere femei" de Michael Jansz Van Mierevelt; "Flagerarea" de Anthonis Van Dyck; "Schita" de Frans Snyders; "Aparitia ingerului in fata cibanilor de la Bethleem" si "Cap de batrin" de Rembrandt Harmensz van Rijn; "Peisaj" de Willem Heusch; "Peisaj" de Jan van Goyen; "La vinatoare" de Albert Cuyp; "Peisaj" de Meindhert Hobbema; "Un buchet" de Jan van Huysum; "Portretul lui Giacomo Bosio", "Hristos purtind crucea", "Sinta Familie", "Hristos isi ia ramas bun de la mama lui", "Don Carlos pe cal" si "Sfintul Sebastian" de Domenico Theotokopoulos, zis El greco; "Adormirea Fecioarei" de Francisco Zurbaran; "Portretul unui general calare" de Diego Rodriguez de Silva y Velazqez; "Peisaj" de Claude Gellee, zis Le Lorrain; "Portretul lui Gluk" de Jean-Baptiste Greuze.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu