Primarul Nicolae Romanescu a dorit să transforme inaugurarea Parcului Bibescu într-o sărbare grandioasă, de nivel naţional, cu reverberaţii internaţionale.
A dorit ca inaugurarea să aibă loc la 27 octombrie 1902, în ziua de Sf. Dumitru, în speranţa ca regele Carol I va trece prin Craiova în drum spre Rusciuc, cu escală la Calafat, de unde s-a tras prima salvă de tun în 1877. Deşi a luat legătura cu principele moştenitor Ferdinand şi cu Primul ministru D.A. Sturdza proiectata inaugurare nu s-a realizat, probabil din cauze legate de agenda Casei regale.
In schimb, la 18 noiembrie 1902, cu ocazia inspectării trupelor din garnizoana Craiova, principele Ferdinand a vizitat parcul în aclamaţiile populaţiei.
Nicolae Romanescu a reprogramat inaugurarea pentru anul 1903, solicitând arhitectului francez să intensifice lucrările de finisare.
La 2 mai 1903, parcul a fost vizitat de Primul ministru D.A. Sturdza şi de Ministrul de Interne, Vasile Lascăr, moment după care s-a trecut la pregătirile finale pentru invitarea regelui şi a suitei sale la inaugurarea parcului, programată să aibă loc odată cu manevrele militare din septembrie 1903. Pregătirile au fost fără precedent pentru oraş, primarul dorind să pună în valoare valorile creaţiei materiale şi spirituale ale Olteniei şi potenţialul de dezvoltare.
Primarii şi prefecţii judeţelor au fost rugaţi să împrumute embleme, blazoane, lampioane, tablouri, steaguri, costume populare, obiecte gospodăreşti tradiţionale, birje, porumbei, arme, documente şi obiecte de artă.
La 16 iulie 1903, craiovenii au fost înştiinţaţi în legătură cu străzile pe care urma să treacă coloana oficială: străzile Carol I, Justiţiei, Unirii, Bechet, Amaradia, Cazărmilor, Sf. Dumitru, Liceului, Bibescu, Abatorului, etc. Locuitorii erau rugaţi ca până la sfârşitul lui august să repare gardurile, să tencuiască casele şi să le vopsească cu var de culoarea pietrei de Rusciuc.
Serviciul tehnic se ocupa de repararea străzilor, de estetica stâlpilor de iluminat şi de telefon, de decorarea lor cu ghirlande, cu flori, steaguri, covoare, chilimuri, etc.
Numărul mare de vizitatori care se estima a orientat primăria şi spre mărirea capacităţii de cazare şi a calităţii serviciilor, oferite. S-a urgentat darea în folosinţă a hotelului Minerva, construit de biserica Madona Dudu, hotel ce trebuia rezervat membrilor Curţii de Casaţie, Curţii de Apel, unor profesori, deputaţi, senatori şi prefecţi. Primăria a solicitat şi particularilor să ofere cazare de cea mai bună calitate unor numeroşi alţi oaspeţi. O atenţie deosebită s-a acordat Palatului Glogoveanu, care urma să fie reşedinţa regală. Sub directa coordonare a arhitectului D.I. Berindei, clădirea a fost complet renovată.
Primăria Craiova a expediat mii de telegrame în vara anului 1903 prin care a invitat toate administraţiile comunale şi judeţene la marea sărbătoare naţională pregătită în Cetatea Băniei. Se preconiza venirea a circa 2000 de oaspeţi la acea serbare care trebuia să servească de model şi să fie una dintre cele mai frumoase şi reuşite din întreaga Europă. Programul de manifestări a fost definitivat în şedinţa de consiliu din 30 august 1903.
In septembrie 1903, Craiova a găzduit, în premieră naţională, mai multe expoziţii de excepţie: Expoziţia de lucrări de mână şi desene ale şcolilor primare şi secundare, Expoziţia regională de plante, flori, fructe şi legume, Expoziţia de fotografii ce reprezentau parcul şi edificiile reprezentative ale Craiovei, Expoziţia naţională de costume populare şi obiecte de uz gospodăresc, Expoziţia de artă plastică şi decorativă, manifestare care a prefigurat apariţia Pinacotecii şi bibliotecii Alexandru şi Aristia Aman şi a Muzeului regional de antichităţi şi etnografie. La 5 august 1903 Nicolae Romanescu a comunicat în ţară proiectul „expoziţia de artă românească“, rugând ca fiecare zonă să trimită câte un costum naţional caracteristic şi obiecte uzuale specifice fiecărei părţi a României. Apelul a dat frumoase rezultate, adunându-se exponate din Dolj, Dâmboviţa, Vaslui, Putna, Ilfov, Vâlcea, Muscel, Argeş, Covurlui, Tulcea, Bacău, Teleorman, Gorj, Mehedinţi, Roman, Tecuci, Dorohoi.
Exponatele au fost selectate de cunoscutul etnograf, Vârnav, de la Bucureşti. S-au comandat 30 de costume naţionale pentru copii între 7-10 ani, copii ce urmau a apărea la reprezentaţia de gală de la Teatrul Naţional.
Pentru Expoziţia de artă plastică s-a apelat la toate talentele locale ca să expună la salonul palatului din parc, orice fel de lucrare plastică. Invitaţia a fost transmisă şi colecţionarilor care puteau să aducă obiecte de artă, bibelouri, faianţe, porţelanuri, cărţi vechi, fotografii şi arme. Expoziţia de artă plastică şi obiecte de patrimoniu a fost printre primele de acest gen din ţară şi a fost deschisă în salonul Hotelului Minerva, între 15 decembrie 1903 şi 8 ianuarie 1904, fiind apreciată elogios şi de Nicolae Iorga. S-a adresat invitaţie şi Episcopiei Râmnicului să expună lucrări ieşite de sub teascurile de la Govora. S-a cerut Ministerului de Război, drapelul lui Tudor Vladimirescu, iar nepotul aceluia, Alecu Boşogeanu, a expus sabia, buzduganul şi alte obiecte ale eroului. S-au expus obiecte ce au aparţinut lui Christian Tell şi Costache şi Petrache Romanescu, lideri ai revoluţiei de la 1848.
Unul dintre evenimentele culturale l-a constituit spectacolul de la Teatrul Naţional, ţinut la data de 28 septembrie 1903. Cu acea ocazie au fost mobilizate cele mai cunoscute nume ale artei şi culturii, sau actori: Aristiţa Romanescu, pictorul George Demetrescu Mirea, muzicienii Ed. Wachmann şi Gr. Gabrielescu, Şt. Sihleanu, directorul general al teatrelor, Alexandru Davila, compozitorii Ascanio D. Olănescu şi Girolano, pictor scenograf la Bucureşti, arhitectul I. Berindei, fotograful Fraz Duschek şi reporterul Kutschbach delegat al ziarelor din Austro-Ungaria, solişti, fanfare militare din Oltenia şi miniaturistul Ioan Enişteanu, care a realizat programele pentru eveniment.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu