Majestatea sa a acceptat să facă o vizită la Craiova odată cu ocazia manevrelor militare regale programate pentru 28 septembrie 1903.
Primăria a împânzit oraşul cu „Programul“ vizitei, tipărit în 1000 de exemplare, iar populaţia şi-a primit suveranul cu entuziasm.
Pentru a oferi regelui o imagine mai apropiată de viitoarea realitate a parcului peste întinsele pajişti de gazon şi pe lângă sutele de mii de puieţi de arbori, primăria a comandat la pepiniere de la Lotru, Cărbuneşti, Argeş şi Muscel, mii de brazi tineri pentru un decor suplimentar.
Regele a sosit la 26 septembrie 1903 la ora 4 după amiază. In rondul din faţa gării fusese ridicată o piramidă votivă alcătuită din 110 puşti Dreiss 1877, 100 de carabine Dreiss 1877, 60 de săbii de cavalerie, 30 de săbii-baionetă, 40 de pumnale de infanterie, 40 de baionete, 200 baionete triunghiulare, 100 de obuze vechi, 100 de ghiulele, 2 tunuri mici turceşti, rastele de arme, panoplii, 40 de trompete, 30 de tobe cu ciocane, 20 de căşti, etc. Totul trebuia să amintească suveranului de momentele înălţătoare trăite la Craiova cu ocazia declanşării Războiului de Independenţă.
Aclamat de mulţime pe fondul imnurilor naţionale şi a marşurilor intonate de corurile reunite ale Liceului şi altor şcoli, dar şi a muzicii fanfarelor militare, Carol I a mers la biserica Madona Dudu unde a asistat la un Te-Deum. Seara, la palatul Glogoveanu s-a oferit o cină regală.
In ziua următoare, suveranul a participat la manevrele regale şi a asistat la reprezentaţia de gală de la Teatrul Naţional, unde, printre altele, Aristiţa Romanescu a interpretat rolul principesei mamă în bătălia de la Plevna. Ziua de 28 septembrie 1903 a fost rezervată tot manevrelor militare.
In cea de a treia zi a vizitei, suveranul a vizitat Liceul Carol I, Palatul de Justiţie, Şcoala fiilor de militari, Şcoala Trişcu, bisericile Sf. Dumitru (încă neterminată) şi Sf. Treime.
Primarul Nicolae Romanescu a avut prilejul să prezinte suveranului şi miniştrilor rolul covârşitor al lucrărilor de asanare şi ecologizare în modernizarea oraşului.
Inaugurarea Parcului a adus zeci de mii de craioveni şi mii de invitaţi, pe fondul muzicii militare. Pe hipodrom s-a desfăşurat un concurs hipic cu exemplare superbe de cai. La aceasta s-au adăugat: Expoziţia lucrărilor manuale ale şcolilor, focuri de artificii, eliberarea în zbor a 754 de porumbei aduşi de 41 de crescători şi banchetul organizat de confiseria G.Andronescu.
Iluminaţia pregătită pentru seara zilei a fost superbă pentru craioveni. La intrarea în parc s-au întins ghirlande cu becuri incandescente pe o lungime de 80 de metri şi cu 160 de becuri. La intrarea a 2-a, s-au întins ghirlande cu lampioane cu 50 de becuri. De-a lungul lacului, până la pavilionul regal s-au amplasat 750 de lămpi din metru în metru şi 100 de lămpi incandescente pe acoperişul de la Belvedere. Pe gazonul Parcului s-a amenajat o instalaţie luminoasă cu textul „Nihil sine deo“. Drumurile spre insulă, marginile lacului, ale râului şi chioşcurile, au fost iluminate cu borcănaşe cu lumânări.
Insula din mijlocul lacului a fost înconjurată de 100 de făclii cu smoală, iar pe luciul apei pluteau decoraţii şi flori luminoase.
Intreg spectacolul a avut un caracter unic, iar imaginile au umplut paginile revistelor ilustrate româneşti şi străine.
Marţi, 30 septembrie 1903, regele a participat la parada militară de la Balta Verde, care a încheiat manevrele regale de toamnă, declarând autorităţilor că a rămas impresionat de realizările oraşului şi de bogăţia manifestaţiilor. Intr-o telegramă din 3 ianuarie 1904, suveranul şi-a exprimat din nou admiraţia pentru realizările oraşului şi ataşamentul populaţiei. Principele Ferdinand a transmis şi el cele mai calde urări pentru prosperitatea oraşului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu